Pasajul subteran de sub strada „Arieş” este deschis, de ieri, traficului. Maşinile care nu depăşesc înălţimea de patru metri circulă pe două benzi şi au la dispoziţie câte două bretele de ieşire spre una dintre cele două mari intersecţii ale Craiovei, cea de pe Calea Bucureşti (la Universitate) şi cea de pe strada „Alexandru Macedonski” (la Casa Studenţilor). Reprezentanţii SC Mitliv, care au realizat investiţia, dau asigurări că pasajul este una dintre cele mai bune lucrări care există până acum în Craiova.
Potrivit constructorilor, colectarea apelor pluviale a fost una dintre lucrările cele mai dificile ale proiectului, dar pasajul ar beneficia acum, la final, de o reţea de canalizare care este în stare să preia apa şi de la ploile mari care se vor abate de acum încolo în Craiova. „Apele vor fi preluate gravitaţional, prin cădere pe o pantă. A fost extrem de dificil de realizat această canalizare, pentru că a trebuit să facem săpături la o adâncime de şapte metri sub carosabil. Dar a meritat tot efortul, pentru că, dacă este o ploaie mare, are o capacitate bună de preluare, canalizarea fiind proiectată să facă faţă unor intemperii mari”, a declarat, ieri, Marin Turluc, managerul de proiect din partea Mitliv. Mai mult decât atât, constructorul spune că pasajul a fost testat din acest punct de vedere, în sensul că reţeaua de canalizare din interior nu s-a înfundat, deşi atunci căzuse o ploaie foarte mare în Craiova.
A trecut toate probele
Pasajul subteran a trecut cu bine şi testele de trafic, motiv pentru care constructorii garantează că nu va pune probleme de funcţionare. Dacă partea exterioară a fost testată în răstimpul de o lună şi jumătate de când benzile de deasupra au fost lăsate în circulaţie, aceleaşi garanţii s-au oferit şi pentru interior. „S-au făcut pre-recepţii şi astăzi (n.r. – ieri) se întruneşte comisia de recepţie a Primăriei Craiova la finalizarea lucrărilor. Comentarii nu văd de ce să apară, pentru că părerea noastră este că avem o lucrare reprezentativă a oraşului. L-am testat de multe ori, cu utilaje grele, şi este foarte solid şi foarte bine realizat în interior. Pot să spun că noi am lucrat cu materiale de bună calitate şi am respectat toate normele şi detaliile care au fost trecute în proiect, deci din aceste puncte de vedere este o lucrare care are rezistenţă”, a mai spus Marin Tuzluc.
Traficul, supravegheat non-stop
Pasajul subteran al Craiovei are o lungime de 405 metri şi este destinat numai pentru maşini, pietonii având posibilitatea să-l viziteze doar ieri după-amiază, când a avut loc deschiderea oficială. Intrările în pasaj se fac pe o singură bandă de mers, care se continuă şi în interiorul pasajului. Banda se bifurcă la ieşire, în două bretele. Pentru vizibilitate, este iluminat artificial. Potrivit constructorilor, există trei tipuri de iluminat: de zi, de noapte şi de urgenţă. „Este montat un generator electric şi, dacă se întâmplă să cadă reţeaua oraşului, atunci el se cuplează automat de cum a căzut tensiunea. Are un motor cu ardere internă şi asigură iluminatul până când se remediază defecţiunea. Totodată, este asigurat şi iluminatul pe exterior, pe bretele. S-au făcut şi aici probe şi funcţionează”, a dat asigurări managerul de proiect al Mitliv SA Craiova.
Doi ani în garanţie
În pasaj sunt montate camere video care supraveghează traficul non-stop. Constructorii spun că imaginile care sunt surprinse de aceste camere sunt transmise în timp real către o staţie de dispecerat a municipalităţii, unde sunt şi stocate. De asemenea, la ambele intrări ale pasajului se află montat câte un pasaj electronic, pe care vor rula mesaje utilitare pentru şoferi. „În situaţia în care în pasaj se va întâmpla ceva de genul că va fi un accident, un blocaj sau polei, se va transmite un mesaj în acest sens care trebuie să îl avertizeze pe conducătorul auto. Dispeceratul central este în Brazda lui Novac, unde vor ajunge şi imaginile care vor fi preluate de camerele video”, a mai spus Marin Tuzluc. Pasajul subteran a costat 66 de milioane de lei, dintre care 1,3 milioane de lei sunt co-finanţare de la bugetul local, 1,5 milioane de lei de la bugetul naţional şi 43,16 milioane de lei de la UE. Constructorii îi asigură o garanţie de doi ani.
