Iran: Ahmadinejad va fi următorul Putin?

0
378

La alegerile prezidenţiale din 14 iulie anul viitor, Mahmoud Ahmadinejad (foto) nu va mai putea candida. Se va retrage din viaţa politică după cele două mandate consecutive (limita impusă de Constituţia iraniană) şi îşi va relua vechea sa slujbă, de lector la universitate, aşa cum anunţa suplimentul de duminică al cotidianului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”? Sau, ca „servitor” infatigabil al poporului iranian, va continua să-şi exercite influenţa susţinând candidatura unuia dintre apropiaţii săi? Există destule indicii că preşedintele Ahmadinejad este departe de a ieşi din câmpul politic. Site-ul conservator de informaţii inserează deja eforturile depuse de actualul preşedinte pentru ca „programele sale să se prelungească în următorul guvern”. Principalele obiective ale lui Ahmadinejad, potrivit site-ului respectiv sunt: prevenirea unui „complot de inginerie” (o trucare a scrutinului) şi „organizarea alegerilor libere”, care vor aduce „victoria candidatului susţinut de preşedinte”, relatează site-ul Ensan-e-Kamel, legat de echipa Ahmadinejad, care citează un înalt responsabil din guvern. Scenariul de adio al lui Ahmadinejad din politica iraniană pare foarte puţin probabil şi într-un interviu la televiziunea naţională din Teheran, marţi, 4 septembrie a.c., el a emis îndoieli asupra faptului că „acest an ar putea fi ultimul al guvernului său”. Acest interviu a suscitat multe reacţii critice printre parlamentarii iranieni. Astfel, deputatul Mohammad Dehghan a afirmat că Ahmadinejad caută să lanseze un program electoral de tipul „Putin-Medvedev”. „Preşedintele trebuie să ştie că Iranul nu este Rusia şi că Medvedev, care a fost în fruntea ţării, n-a avut nivelul necesar al opiniei publice”. Alegerea lui Mahmoud Ahmadinejad nu face obiectul speculaţiilor printre figurile politice ale ţării: el l-ar vrea pe Esfandiar-Rahim Moshae, consilierul său apropiat, foarte controversat, să-i succeadă în post în 2013. Primele zvonuri despre candidatura lui Moshae au început să circule pe 4 septembrie a.c. în ziarele iraniene, înfuriindu-i pe ultraconservatori. Ele au luat sfârşit vineri, prin dezminţirea candidaturii. Declaraţiile sale despre prietenia între popoarele iranian şi israelian şi asupra culturii persane existente înainte de instalarea islamului n-au avut efectul scontat. Cu toate acestea, Ahmadinejad n-a acceptat să se îndepărteze de vechiul său prieten, aşa cum mulţi au sperat, inclusiv numeroşi lideri religioşi, între care şi Ghidul Aly Khameney. Acesta ceruse explicit concedierea din funcţia de vicepreşedinte a lui Moshae, în 2009. Eventuala candidatură a lui Moshae, în cazul în care acesta se va decide, va trebui aprobată de Consiliul Gardienilor Constituţiei, organismul abilitat în selecţionarea candidaţilor acceptaţi. Moshae consideră că bătălia este deja câştigată, potrivit site-ului conservator Baztab. „Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cel al prietenilor noştri, viitorul guvern va fi în mâinile noastre”. În situaţia că mâna sa dreaptă va accede la funcţia de preşedinte, Ahmadinejat ar putea urma exemplul aliatului său Vladimir Putin, care a reuşit să rămână la putere după finalizarea a două mandate consecutive de preşedinte, permise de Constituţia Rusiei, revenind în 2012 la Kremlin.