Elevii se întorc, aşadar, la şcoală –fizic- din 14 septembrie a.c.. De această dată calendaristică, şi nu numai, ne-a asigurat preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat zilele trecute şi o serie de condiţii imperative, ce decid fiecare din cele trei scenarii: verde, galben şi roşu. Normele de protecţie nu le avem, deocamdată, stabilite, dar tot preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că ministerul Sănătăţii lucrează la ele. Ce ştim până la urmă cu certitudine? Pentru fiecare localitate şi implicit pentru fiecare şcoală, Comandamentul Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă va lua decizia dacă se va merge pe scenariul „verde”, asta însemnând că toţi elevii vin fizic la şcoală şi participă efectiv la cursuri normale, sau se va opta pentru scenariul „roşu”, când nimeni nu va merge la şcoală şi învăţământul se va desfăşura în sistem online, ori scenariul „galben”, de risc mediu care presupune un melange între învăţământul în şcoală şi online. Comitetul Pentru Situaţii de Urgenţă Dolj are 54 de membri, şi este prezidat de prefectul judeţului, în cazul de faţă Nicuşor Roşca. Preşedintele Consiliului Judeţean este vicepreşedinte şi alături de acesta mai fac parte unul din vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, sub-prefecţii, şefii de servicii deconcentrate, manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean, cu funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor urgente. Criteriul epidemiologic, în funcţie de care cele 122 de şcoli gimnaziale, 43 licee, 2 licee de învăţământ special, se vor încadra în scenariile menţionate (verde, galben, roşu) va fi dat de numărul total de cazuri înregistrate în ultimele 14 zile, raportat la mia de locuitori, din municipiul/oraşul/comuna/satul în care se află şcoala. Evident, nu se poate cunoaşte de pe acum situaţia epidemiologică de peste cinci săptămâni, pentru elementarul motiv că „starea de fapt” –cazuistica zilnică- este încă fluidă. Prefectul de Dolj Nicuşor Roşca, cu picioarele pe pământ, într-o discuţie succintă, ne-a precizat ieri că rămâne încrezător, în începutul anului şcolar pe scenariul „verde”. De altfel, dezbaterile pe seama învăţământului online, în mediul rural, rămâne o generoasă temă de… conferinţe şi atât. Cel puţin deocamdată. Probleme stringente se prefigurează însă –nu puţine la număr- şi ele nu pot avea rezolvare, conform descentralizării deciziei, decât prin aportul sporit al administraţiilor publice locale: dezinfecţii puternice a spaţiilor şcolare, asigurarea exemplară a condiţiilor de igienă, amenajarea corespunzătoare a spaţiilor orelor de curs, mai cu seamă la clasele cu efective mari de elevi, efectuarea testărilor, etc.. Cinci săptămâni ne mai despart de data de 14 septembrie, la care şcoala doljeană, prin ISJ Dolj „centrul de coordonare”, urmează să pună la punct până la ultimele detalii, pregătindu-se adecvat pentru fiecare din scenariile enunţate. Din nefericire ne aflăm şi într-o perioadă marcată de interese strict electorale, de o saturaţie a purtării măştii, în pofida recomandărilor sanitare imperative, cel puţin în anumite zone. Reluarea şcolii în învăţământul primar şi preuniversitar de stat, pe fondul crizei sanitare, depinde precumpănitor de Noi. De comportamentul nostru civic. Inspectorul general al ISJ Dolj, prof. Monica Sună, ne vorbea despre dificultăţile, nu uşor de surmontat, la clasele cu mulţi elevi. Săptămâna trecută anul şcolar a început în landurile Hamburg, Pomerania Inferioară, Merklenburg, iar în această săptămână va începe în landurile Berlin, Renania de Nord – Westfalia, şi problemele sunt aceleaşi ca şi la noi: teama părinţilor de contaminare a copiilor la şcoală, dificultăţile privind păstrarea distanţei fizice la clase ş.a.m.d. Avem nevoie, fiecare în parte şi toţi împreună, de o covârşitoare înţelegere a rigorilor sanitare instituite, pentru a face faţă pandemiei de care nu mai scăpăm. Şi după toate semnalele, nu suntem deloc predispuşi, chiar la micile eforturi de înţelegere a raţiunilor sanitare.
