Petro Poroşenko a fost învestit sâmbătă, 7 iunie, preşedinte al Ucrainei, în condiţiile în care partea orientală a ţării rămâne teatrul confruntărilor între forţele guvernamentale şi separatiştii proruşi. Miliardarul prooccidental în vârstă de 48 de ani, ales din primul tur, la 25 mai a.c., cu 54,7% din voturi, a jurat pe Constituţie şi Evanghelie în faţa Parlamentului, fiind declarat preşedinte de către Curtea Constituţională. Îi succede lui Viktor Ianukovici, destituit la sfârşitul lunii februarie, în toiul evenimentelor din Piaţa Maidan (n.r. – Piaţa Independenţei din Kiev), presărate cu morţi şi răniţi, refugiindu-se în Rusia după trei luni de contestaţii proeeuropene. În timpul discursului de învestitură, în prezenţa vicepreşedintelui american Joe Biden şi a numeroşi şefi de stat şi de guvern din Europa de Est, Petro Poroşenko s-a angajat să menţină unitatea ţării şi să îndrepte această ex-republică sovietică spre Uniunea Europeană. „Eu vreau pace şi să facem totul pentru unitatea Ucrainei”, a spus noul preşedinte, în primul său discurs adresat naţiunii. Poroşenko s-a adresat şi locuitorilor din regiunile industriale rusofone ale Donbasului, controlate în mare parte de insurgenţii proruşi, promiţându-le acestora o descentralizare a puterii şi utilizarea limbii ruse. „Mulţi dintre voi sunteţi minţiţi de regimul terorist” a spus el în rusă, „(…) noi nu vă abandonăm în nici o circumstanţă”. Cu toate acestea, „preşedintele” autoproclamatei „Republici Lugansk”, Valeri Bolotov, a taxat cu virulenţă această învestitură. „Negocierile nu pot începe decât după retragerea de pe teritoriul nostru a trupelor de ocupaţie. Dacă Kievul consideră că noi suntem terorişti, noi nu avem ce discuta cu ei”, a spus acesta, subliniind că Ucraina este „o ţară vecină”, cu care nu există „relaţii diplomatice”. Petro Poroşenko a recunoscut că restabilirea păcii va fi imposibilă fără normalizarea relaţiilor cu Rusia, declarând că statutul Crimeei, peninsula anexată de Rusia, şi orientarea proeuropeană a Ucrainei nu sunt negociabile. Crimeea a fost şi rămâne ucraineană, a spus el, primind aplauze în Parlament. „Eu am spus clar asta liderului rus, în Normandia”. Învestitura a fost salutată de NATO şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a făcut referiri la susţinerea integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei. Noul şef de stat ucrainean ştie că va putea conta pe susţinerea puterilor occidentale. S-a întreţinut, joi, cu preşedintele rus, cu ocazia celebrării a 70 de ani de la Debarcarea în Normandia. Acompaniat de Francois Hollande şi Angela Merkel, el l-a întâlnit un sfert de oră pe Vladimir Putin, prilej de angajare a unui dialog favorabil în sensul „dezescaladării” susţinute de Occident, în speranţa încetării focului. Omul forte de la Kremlin n-a oficializat recunoaşterea victoriei lui Poroşenko, dar a considerat discuţia cu acesta „justă per ansamblu”. „Ucraina trebuie să demonstreze buna sa voinţă. Operaţiunea represivă trebuie să înceteze”, a spus Putin. Rusia critică cu virulenţă autorităţile ucrainene, din cauza operaţiunilor militare ale armatei, în tentativa reluării controlului asupra regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul ţării. Preferând costumul de om providenţial uniformei militare, Poroşenko a promis apropierea ţării sale de UE, eradicarea corupţiei şi oprirea dezmembrării ex-republicii sovietice. Asupra sa planează însă o mare suspiciune: susţinător al „revoluţiei portocalii” (2004-2005), Poroşenko a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai ex-preşedintelui Viktor Iuscenko, ocupând funcţia de director al Consiliului apărării şi securităţii naţionale şi de ministru al Afacerilor Externe timp de 6 ani. Când Ianukovici a fost ales preşedinte, în februarie 2010, Petro Poroşenko a făcut „o mică tumbă”, devenind ministru al Dezvoltării Economice. Este considerat un oportunist, pe care oligarhia poate conta în toate demersurile ei. Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank Walter Steinmeier, care îl întâlneşte astăzi, la Moscova, pe omologul său rus, Serghei Lavrov, a subliniat, într-un interviu publicat duminică, faptul că doar discuţiile „directe şi substanţiale” între Moscova şi Kiev sunt de natură a dezamorsa criza.
