Profesori universitari, dar şi studenţi au fost prezenţi, ieri, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, unde a avut loc lansarea volumelor-document „Pace şi război (1940-1944). Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu” (volumele I-III) – autori Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea şi Marusia Cîrstea, şi «Nicolae Ceauşescu. Biografii paralele. Stenograme şi cuvântări secrete. Dosare inedite „Procesul şi Execuţia”» – autor Gheorghe Buzatu, apărute la Editura Tipo Moldova. Invitat special la acest eveniment a fost istoricul Gheorghe Buzatu, care a readus în atenţia publicului şi „Marele Dicţionar Geographic al României” (volumele I-V) al lui George Ioan Lahovari, o ediţie faximilată după cea apărută în 1902, „o operă importantă cu date despre organizarea administrativă a ţării, cu număr de case, de şcoli şi fântâni din fiecare localitate”.
Cele mai importante stenograme ale întâlnirilor oficiale
Evenimentul a fost centrat însă pe noul volum al profesorului universitar Gheorghe Buzatu «Nicolae Ceauşescu. Biografii paralele. Stenograme şi cuvântări secrete. Dosare inedite „Procesul şi Execuţia”», operă care îl pune pe fostul dictator într-o altă lumină prin prisma documentelor din arhivele româneşti, dar şi din străinătate. Este o lucrare care în ţară a stârnit mult interes, după cum a remarcat chiar autorul, afirmaţia fiind susţinută şi de prof. univ. dr. Sorin Damean – şeful Catedrei de Istorie a Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova.
„În această lucrare a profesorului Gheorghe Buzatu, lansată şi în alte oraşe din ţară, stârnind mult interes, găsim biografia lui Nicolae Ceauşescu aşa cum rezultă ea din stenogramele comitetului politic executiv, multe documente din arhive, nu numai despre Nicolae Ceauşescu, ci şi despre nomenclatură, despre Comitetul Central al Partidului Comunist Român. De asemenea, sunt şi stenogramele întâlnirilor dintre Nicolae Ceauşescu şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale. Este vorba de Richard Nixon, Charles de Gaulle, chiar şi cea mai importantă stenogramă a întâlnirii dintre Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov din 4 decembrie 1989. Din toate aceste materiale strânse de domnul profesor puteţi vedea o imagine despre Nicolae Ceauşescu total diferită de cea pe care o aveam în anii 1990. Cel puţin aşa cum rezultă din întâlnirile pe care le-a avut, observăm un Nicolae Ceauşescu foarte stăpân pe sine, cunoscător al evenimentelor care se petrec pe plan internaţional şi chiar o atitudine deosebit de curajoasă. Avem de-a face cu o lucrare deschizătoare de drumuri, care poate fi exploatată ulterior în lucrări istoriografice privind această perioadă a regimului comunist şi mai ales a personalităţii lui Nicolae Ceauşescu”, a spus prof. univ. dr. Sorin Damean.
Politica externă, un capitol forte al lui Ceauşescu
Istoricul Gheorghe Buzatu a precizat că în paginile acestui volum a descris, prin prisma documentelor, politica externă din timpul lui Nicolae Ceauşescu, pe care caracterizat-o ca un „capitol forte al perioadei”, chiar dacă autorul însuşi ajunsese să fie o victimă a sistemului comunist.
„Raportul Tismăneanu îl proiectează pe Ceauşescu într-o anumită lumină, care este deformată. Eu îl menţionez aici, nu sunt de acord. Într-o mie de pagini nu au scris nici un rând pentru politica externă, care a fost capitolul forte al lui. Şi prin prisma documentelor încerc să scot aspecte reale la lumină. Nu am fost un mare beneficiar al regimului ca eu să-l împătimesc. Mi-a fost deschis dosar de urmărire, mi-a fost retras dreptul de semnătură şi eram pregătit să fiu dat afară din Academie. Un document din 13 ianuarie 1989, semnat de Elena Ceauşescu, spunea că Buzatu, alături de Ştefan Ştefănescu, nu mai au drept de semnătură. Prin urmare, am făcut o carte curată, având posibilitatea să intru în arhivele străine şi în cele româneşti şi le-am adunat”, a spus prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu.
