În Sesiunea Extraordinară a Adunării Deputaţilor, din 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, declara ruperea oricăror legături cu Poarta Otomană şi proclama Independenţa de Stat – «Cu unanimitatea voturilor, Camera ia act că războiul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială. (…) Sîntem independenţi, sîntem naţiune de sine stătătoare. Sîntem o naţiune liberă şi independentă!”, anunţa Mihail Kogălniceanu. Vestea a fost primită cu satisfacţie de Serbia, Grecia şi Muntenegru, de poporul bulgar, de toţi creştinii din zona balcanică, de românii din toate statele balcanice – care erau la fel de numeroşi ca în Principatul României –, precum şi de opinia publică internaţională. «Peste 10.000 de ostaşi au murit pentru ca România să fie independentă. Şi, dacă astăzi noi suntem aici, lor le datorăm acest lucru şi nu avem voie să uităm asta niciodată. 9 mai înseamnă actul oficial de naştere al României, dar mai însemnă ceva: actul de naştere al Europei, fiindcă la aceeaşi dată se încheia cea mai mare conflagraţie din istoria umanităţii, care însângerase întreaga lume. Şi, tot pe 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Era momentul începutului unei construcţii din care şi România face acum parte. Ziua de astăzi este mai mult decât o aniversare, este un simbol – România şi Europa sărbătoresc momente cruciale ale devenirii lor. Este un semn că România a fost dintotdeauna o parte a Europei», a afirmat, ieri, prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, după intonarea Imnului de Stat al României şi oficierea slujbei religiose în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă. Rând pe rând, oficialităţile craiovene au depus coroane de flori la Monumentul Independenţei din Craiova, ceremonialul fiind încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare. La manifestare au participat aproximativ 200 de craioveni, printre care preşcolari şi elevi de şcoală generală.
