„Entomofauna din pãdurile seculare de pe teritoriul Republicii Moldova” este titlul unui conferinţe pe care Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei, cu sprijinul Institutului de Zoologie al Academiei de ªtiinþe a Moldovei, o organizează, astăzi, invitându-i pe toţi iubitorii de natură. Evenimentul se vrea un semnal de alarmă adresat tinerei generaţii care trebuie să înţeleagă multiplele servicii pe care pădurea le oferă asupra climei, solului, reglării hidrologice, precum şi rolului peisagistic şi igienico-sanitar.
Pentru a sublinia importanţa pădurilor în constelaţia ecosistemelor terestre ale planetei, Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat perioada 15 martie – 15 aprilie, ca Luna Pădurii, fiind unul din cele mai importante evenimente în domeniul silvic şi ecologic. În acest context, în cadrul Proiectului cultural – educativ – Mediul şi Sănătatea se înscrie şi manifestarea „Entomofauna din pãdurile seculare de pe teritoriul Republicii Moldova”, iniţiată de Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei, cu sprijinul Institutului de Zoologie al Academiei de ªtiinþe a Moldovei.
Conf. dr. Elena Baban av conferenţia la Craiova
Acţiunea are loc, astăzi, de la ora 11.00, la sediul Secţiei de Ştiinţele Naturii şi va cuprinde o conferinţă cu o suită de videoproiecţii, susţinute de dr. conf. Elena Baban, cercetător ştiinţific în cadrul Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Vor lua parte studenţi de la Facultăţile de Geografie şi Horticultură, specializarea Ingineria Mediului. Tema propusă vizează importanţa ecosistemelor forestiere din Republica Moldova, ţară cu un grad mic de împădurire în Europa, „unde pădurile seculare sunt importante resurse moştenite ce pot servi drept exemple de ecosisteme autoreglatoare, în care se conservează complexele de insecte saproxilice şi alte grupe de animale terestre”, după cum detaliază organizatorii.
Specii rare, ameninţate cu dispariţia
Specialiştii vor scoate în evidenţă faptul că transformările antropice ale ecosistemelor forestiere din Republica Moldova au dus la reducerea arealului multor specii şi a suprafeţelor habitatelor lor, la restructurări profunde în complexele faunistice silvice. „Aceste consecinţe au sporit vulnerabilitatea fiecărei specii în parte şi a biodiversităţii în general, schimbând componenţa specifică, strucutra şi efectivul faunei. Ca rezultat al deteriorării habitatelor naturale, suferă mari schimbări biodiversitatea în general, devin rare sau dispar multe specii de plante şi animale, dispar complexele saproxilice, care sunt considerate principalii iniţiatori în descompunerea resturilor organice şi asigurarea cu nutrienţi a arborilor şi a florei silvice în general”, se arată în comunicatul Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei. Astfel, evaluarea stării de conservare a speciilor rare şi ameninţate cu dispariţia rămâne, în continuare, una din problemele prioritare în protecţia şi conservarea biodiversităţii la nivel naţional şi european.
Am pierdut 15% din pădurile ţării
Pădurile României ocupă după datele statistice, 6,7 milioane hectare, ceea ce reprezintă 26,3% din teritoriul ţării. După acest procent, România se situează pe locul 12 printre ţările din Europa. În ultimii 75 de ani, suprafaţa pădurilor noastre s-a redus cu aproximativ 15 %, având în vedere faptul că se taie ilegal 3 hectare de pădure, în fiecare oră.
Evenimentul este o oportunitate de conştientizare a societăţii privind rolul şi importanţa pădurilor în viaţa de zi cu zi. Este o lună în care se desfăşoară diferite activităţi de informare preventivă menite a sensibiliza populaţia privind importanţa tezaurului verde în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1902 fiind promovată de Spiru Haret, sub denumirea de „Sărbătoarea sădirii arborelui”. Din cauza tăierilor necontrolate efectuate de om şi a unor calamităţi naturale cum sunt furtunile puternice, dar mai ales incendiile, astăzi există suprafeţe întinse de pe care pădurea a fost nimicită.
