Pentru sectorul cărţilor, la fel ca pentru multe alte sectoare industriale, criza cauzată de COVID-19 este fără precedent. Niciodată o criză nu a afectat într-o asemenea măsură, în aproape toate ţările europene şi în acelaşi timp nu numai întregul lanţ valoric de la autori până la librării, ci şi pe clienţii acestora, cititorii. Crearea, producţia, distribuţia, promovarea şi vânzarea de carte au fost aproape blocate săptămâni întregi, în timp ce cititorii au fost izolaţi acasă având mai mult timp pentru citit, dar mai puţin acces la cărţi. Este foarte dificil să descriem consecinţele şi să măsurăm impactul unei astfel de crize.
Când pandemia a ajuns în Europa, multe ţări, printre care şi România au impus măsuri de carantină, incluzând în multe cazuri închiderea magazinelor și a activităţilor aşa-zis neesențiale. Aceasta a însemnat că librăriile s-au închis. Impactul asupra vânzărilor a fost imediat şi dramatic. Efectul negativ asupra cererii a fost semnificativ: vânzările în librării au scăzut oriunde între 75 şi 95%. La Craiova, cele mai mari librării Cărtureşti şi Diverta şi-au revenit cu greu. Şi acum înregistrează scăderi, dar mult mai mici comparativ cu ceea ce a fost anul trecut, în aceeaşi perioadă.
“A fost destul de dificil, în primul rând, nu s-a mai confruntat nimeni cu situaţia aceasta. La fel ca peste tot şi noi am închis librăria şi s-a mers pe scheme reduse de personal. Din martie până-n iunie, nu am mai avut parte de cititori, a fost totul închis. Pierderea în perioada aceea a fost foarte mare. Desigur, la toate librăriile. Din fericire, încet-încet, lucrurile au început să se mişte. Vânzările per-total, la cărţi, în 2020, dacă dăm deoparte martie-iunie, ele nu au scăzut foarte mult. Dar, aici nu vorbim doar de vânzări, vorbim de stocuri blocate. Noi, la Cărtureşti, avem şi un alt specific, nu doar cărţi, aşadar, per total, pierderea a fost destul de mare. Prima măsură a fost să ne aducem clienţii pe online. Şi încercăm prin pliante, prin aplicaţii să ne învăţăm clienţii să comande online de acasă, să nu mai vină în librărie, dacă nu este neapărat nevoie. Mai ales în perioada sărbătorilor, când este foarte aglomerat mall-ul. Ce mă bucură foarte mult este că oamenii au continuat să citească ceea ce le place să citească. Deşi, în ultima perioadă, au apărut mai multe cărţi despre pandemie, oamenii nu s-au arătat foarte interesaţi de acest tip de carte. În prezent, vânzările de carte sunt cu foarte puţin scăzute faţă de 2019, vorbim de câteva procente. Ceea ce nu mai organizăm şi simţim lipsa, sunt lansările de carte. Acum, majoritatea lansărilor se fac în online. Adică, simţim lipsa socializării…”, a explicat Ionuţ Dumitru, librar, Librăria Cărtureşti, Craiova.
Anul trecut, vânzările de carte au scăzut cu aproximativ 20%
Librarii care au reuşit să vândă cărţi în carantină au făcut acest lucru atât prin consolidarea prezenţei lor online, cât şi prin găsirea unor modalităţi creative de a ajunge în continuare la clienţii lor – livrare la domiciliu, ridicarea cărţilor de la uşa magazinului, etc. E firesc să consideri că oamenii au citit mai mult în timpul carantinei. Dacă acest lucru s-a reflectat în volumul crescut de vânzări ar fi o întrebare legitimă, dar în mod clar cifrele globale de vânzări arată că apetitul crescut pentru cărţi nu s-a transformat în totalitate într-o creştere a vânzărilor de carte. “Cred că toate librăriile s-au confruntat cu ceea ce ne-am confruntat noi. Adică, nu a fost foarte uşor. Dar, am crescut vânzarea în magazinul online. Magazin de care ne ocupăm şi în prezent, ca să avem o ofertă fie din ce în ce mai diversificată. Recunosc, pandemia ne-a împins să facem asta. În retail, în pandemie, vânzarea în general a scăzut, nu numai cea carte. Per total, în 2020, comparativ cu 2019, vânzările de carte au scăzut cu aproximativ 20%. Am recuperate spre finalul anului. În 2021 a început să se vadă o creştere a traficului în librării şi o creştere a numărului de bonuri fiscale. Asta în februarie, comparativ cu ianuarie. Ceea ce am constat noi a fost că pe timpul pandemiei, ni s-a solicitat mai multă carte de auto-educare, mai multă carte de tip safecare, dar şi beletristică, carte copii. Ultimele două sunt segmente pe care oricum le vindeam, dar sinţit o creştere pe partea de carte de auto-educare”, a precizat Luiza Albu, reprezentat Marketing, Librăria Diverta.
“Aceste vremuri dificile selectează autorii care au ceva de spus”
Importanţa librăriilor a devenit evidentă prin impactul pe care l-a avut închiderea acestora asupra cifrei de afaceri a editorilor. Pierderea canalului principal şi restricţiile de mişcare şi activităţi au însemnat pentru mulţi editori o reducere masivă a nivelului de activitate şi, în numeroase cazuri, o blocare totală. Aceasta a însemnat amânarea sau anularea multor titluri noi planificate – ceea ce a afectat şi mai mult veniturile. “Supravieţuim, nu ştiu dacă asta înseamnă că ne-am descurcat. Am făcut restructurări de personal. Mai exact, o parte din personal s-a pensionat, mulţi nu ar fi vrut, dar pandemia i-a obligat. Acum suntem la limita de funcţionare. Faptul că avem o tradiţie de 30 de ani, face să avem o relaţie stabilă cu un număr important de autori, care îşi scot cărţile în regie proprie. Ceea ce înseamnă că în perioada aceasta de pandemie am avut ceva de lucru, dar nu cine ştie ce. Vânzările de carte prin librărie există, dar sunt destul de slabe, dacă ar fi trebuit să trăim din asta, muream de foame. Bibliotecile sunt aproape închise, bugetul li s-a terminat de mai mult timp, iar cel de anul acesta nu a venit, adică, nu fac achiziţii. Evenimentele de promovare a cărţilor s-au făcut doar în online. Însă, concluzia acestor vremuri este următoarea : în ciuda dificultăţilor de promovare şi difuzare a cărţii, adevăraţii autori au continuat să scrie, pentru că ei au de spus ceva, deşi, acum, adresantul este mai greu de întâlnit. Dar, autorii adevăraţi scriu, pentru că se mărturisesc pe sine şi speră că dacă nu îşi găsesc cititorul astăzi, poate îl vor găsi mâine. Aceste vremuri dificile selectează autorii care au ceva de spus”, a precizat Nicolae Marinescu, directirul Editurii Aius.
Târgurile de carte s-au mutat pe online
Un alt dezavantaj al situaţiei a fost imposibilitatea organizării de evenimente publice, ceea ce a însemnat că târgurile de carte nu mai pot avea loc – nici lecturi publice, festivaluri şi alte evenimente care sunt esenţiale pentru veniturile autorilor şi pentru vânzarea de carte. La Craiova, Târgul de Cartea Gaudeamus care era planificat pentru luna martie a.c, s-a anulat şi se desfăşoară online. Acest lucru afectează negativ autorii, editorii şi librarii; târgurile de carte, de exemplu, sunt ocazii de schimb de drepturi, de prezentare de noi titluri şi, în unele cazuri, de a genera vânzări mari către public. Ediţia anterioară a Târgului Gaudeamus (16 – 22 noiembrie 2020) a fost prima ediţie exclusiv online. Evenimentul a oferit iubitorilor de carte din întreaga lume posibilitatea de a urmări peste 200 de evenimente, majoritatea găzduite de website-ul www.gaudeamus.ro şi de a achiziţiona cărţi, jocuri şi muzică de la peste 100 de edituri şi distribuitori specializaţi. Standurile virtuale ale participanţilor au înregistrat peste 50.000 de vizitatori. “A fost practic un moment în care foarte mulţi dintre noi am învăţat o nouă meserie, Cu toţii, atât echipa, cât şi exponzanţii, a trebuit să trecem printr-un proces de învăţare, începând de la procedurile de înscriere până la modul efectiv de derulare a târgului. A fost într-adevăr o provocare, dar credem că am făcut faţă cu brio. În materie de noutăţi editoriale, tot ce a apărut în ultimele luni la editurile din România se va regăsi la târg, la standurile virtuale ale participanţilor. Unele volume vor apărea pe parcursul acestei luni şi chiar dacă nu sunt disponibile acum, în primele zile, vor fi cu siguranţă până la sfârşitul lunii martie.”, a explicat Connie Chifor, coordonator, pr & comunicare Târgul Gaudeamus.
“Lectura nu a murit şi cărţile nu au rămas închise în perioada pandemiei”
Nu doar librăriile au fost închise, ci şi bibliotecile. Bibliotecile sunt aliaţi puternici ai lanţului valoric al cărţii în promovarea cititului în întreaga societate europeană. Cu toate acestea, trebuie găsit echilibrul potrivit în ceea ce priveşte accesul: aşa cum a arătat un studiu comportamental în Germania, atunci când cititorii pot împrumuta cu uşurinţă, prin intermediul bibliotecilor, toate cărţile electronice publicate, este mult mai puţin probabil să continue să le cumpere din librării. Deoarece editorii fac cel mult 4% din cifra de afaceri din vânzările fizice către biblioteci, este esenţial să se menţină un echilibru între vânzările electronice și împrumuturile electronice.
“Anul 2020 a fost un an dezastruos din punct de vedere al numărului de persoane care au călcat pragul Bibliotecii. Din fericire, lectura nu a murit şi cărţile nu au rămas închise în perioada pandemiei. Din nefericire, însă, un număr foarte mic de oameni, au venit spre bibliotecă, comparativ cu alţi ani. A trebuit să improvizăm nişte ghişee, folosindu-ne de ferestrele bibliotecii, pentru a putea face împrumutul de cărţi către oameni. Pentru a încuraja cititul în perioada pandemiei, cărţile au început să fie dezinfectate filă cu filă. Ne-am dotat imediat cu un aparat special, cu raze ultraviolete şi ventilatoare. În aproape 100 de secunde sunt eliminaţi viruşii, bacteriile şi paraziţii, iar cititorii pot răsfoi în siguranţă paginile cărţilor. Anul 2020 este un an care ne-a scăzut practic cu 30% numărul de utilizatori, iar dacă ne raportăm la numărul de persoane care au venit către Bibliotecă, vorbim de o scădere de 50%. În cifre absolute, asta înseamnă peste 70.000 de vizite directe în Bibliotecă, iar ca număr de volume care au fost împrumutate, peste 90.000. Ca să vă daţi seama mai exact ceea ce a însemnat un an normal, în care oamenii circulau liber printre rafturile de cărţi, ceea ce astăzi nu se mai întâmplă sau beneficiau de ore întregi de lectură, ceea ce nici asta nu se mai întâmplă, în 2019, a însemnat peste 135.000 de vizite la Bibliotecă, iar numărul de cărţi împrumutate a depăşit 260.000″ : Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman din Craiova.
“Însă, ne-am adaptat, nu puteam să aşteptăm sfârşitul pandemiei. La trei zile, după decretarea stării de urgenţă ne-am mutat cu totul în online. O parte din colegele mele au digitalizat în trei zile mii de pagini, de carte şcolară pentru pregătirea elevilor, mă refer pentru cei de la clasa a VIII-a şi a XII-a, şi le-au urcat pe site-ul Bibliotecii. Iar alte colege au început să se ocupe de partea video, transmisiune live, orele de lecture s-au mutat în online. Poate la început cu emoţiile aferente, dar acum când contabilizăm vizualizările pe pagina de facebook a instituţiei, cred că 5,5 milioane de vizualizări spune ceva. Până în 2020 nu contabilizam atât de bine vizualizările evenimentelor pe pagina de facebook, dar pandemia ne-a învăţat şi acest lucru”, a subliniat Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman din Craiova.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB și Cuvântul Libertății în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
