În judeţul Dolj, în 2013, rata mortalităţii materne a fost de patru ori mai mare faţă de media naţională, 50,0 ‰00 născuţi vii faţă de 12 ‰00 născuţi vii. În aceste condiţii, World Vision desfăşoară un program – „Mame pentru Viaţă. Viaţă pentru mame” – ce se adresează unui număr de 15.000 de femei din 30 de comunităţi vulnerabile, în trei judeţe – Dolj, Vaslui şi Vâlcea, cu obiectivul de a crea un model de succes pentru reducerea cazurilor de mortalitate maternă, prin prevenirea sarcinilor nedorite şi prin susţinerea accesului la servicii medicale de calitate pentru sarcinile dorite. Intervenţiile din cele 30 de comunităţi – selectate pe baza ratei sărăciei şi a ratei mortalităţii materne – au ca scop îmbunătăţirea competenţelor cadrelor medicale, prin servicii medicale integrate, pre şi post natale.
România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în Uniunea Europeană, 42% din populaţie având risc de sărăcie şi excluziune socială, situaţie care apare în principal în mediul rural (jumătate din totalul populaţiei), unde riscul sărăciei este 3 ori mai mare comparativ cu mediul urban. Datele din 2014 arată că în Regiunea de Sud-Vest (Oltenia) 42,8% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu media UE de 24,4 %.
Pe o tendinţă de scădere în general în decursul ultimelor două decenii, mortalitatea maternă în România încă se ridică la 11,4 00‰ născuţi vii în 2012, mai mult decât dublu faţă de media UE-27, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia şi Bulgaria, aproape şase ori mai mare decât în Italia şi Spania şi de aproape zece ori mai mare decât în Austria şi Polonia. Cauzele principale ale ratei ridicate a mortalităţii materne sunt legate de risc obstetrical direct (46%), risc obstetrical indirect (29%) şi avorturi (25%).
Risc mai mare în mediul rural
În acelaşi timp, ratele mortalităţii materne obstetricale directe şi indirecte au fost mai mari în zonele rurale în 2012, ca urmare a discrepanţei în furnizarea de servicii, recunoaşterea şi gestionarea sarcinilor cu risc în mod neadecvat, programe de formare şi a aptitudinilor clinice ale furnizorilor de servicii medicale comunitare prea puţin adecvate situaţiilor complexe de gestionare a sarcinilor cu risc. Ca o consecinţă, 1 din 3 decese cauzate de risc obstetrical în mediul rural nu a fost monitorizat de către un medic înainte de data decesului. Datele disponibile indică o lipsă de îngrijire medicală în timpul sarcinii, în special pentru femeile vulnerabile: în 2012, mai mult de 30% dintre femeile gravide au fost observate de un medic numai după primul trimestru de sarcină şi 6,2% nu au fost observate de un medic până la naştere, majoritatea acestor femei aflându-se în zonele rurale.
Dezbatere la Palatul Parlamentului
În proiectul „Mame pentru Viaţă. Viaţă pentru mame” sunt desfăşurate campanii educaţionale, este facilitată legătura femeilor cu cadrele medicale şi sunt folosite, într-un mod inovator şi adaptat acestor comunităţi, diverse soluţii tehnologice. 225 de furnizori de servicii medicale din aceste judeţe, dar şi primăriile locale sunt incluşi în proiect, participând la crearea unui model sustenabil de oferire a unor servicii integrate, adaptate nevoilor grupului-ţintă
Pe 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii a fost marcată la Palatul Parlamentului prin dezbaterea „Respect Mama, respect viaţa!”, care a avut ca principală temă sănătatea mamei ca o garanţie a sănătăţii generaţiei viitoare. Dezbaterea, organizată cu sprijinul Fundaţiei World Vision, în cadrul proiectului „Mame pentru viaţa. Viaţa pentru mame”, a fost găzduită de Comisia de Sănătate Publică din Senat şi Comisia de Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.
Au fost abordate teme de actualitate legate asistenţa integrată, completă şi competentă a gravidei ca o condiţie imperativă pentru reducerea mortalităţii materne şi neonatale în România, în contextul în care mortalitatea maternă şi neonatală se află în topul statisticilor europene si numărul sarcinilor la minore ca şi procentul femeilor care nu ajung la medic până la naştere a crescut vertiginos.
În 2015 s-au înregistrat oficial, în România, conform Institutului Naţional de Statistică 201.023 născuţi vii – 19.474 (1 din 10) din aceşti nou-născuţi aveau mame adolescente sub 19 ani; 700 mămici nu împliniseră 15 ani la data la care au dat naştere unui alt copil; 70.447 de avorturi au fost raportate oficial în 2015. Din acestea, 6.431 avorturi la adolescente între 15-19 ani; 38.861 de femei nu au ajuns niciodată la medic până la naştere, adică una din cinci. Numărul femeilor care nu îşi permit sau nu au educaţia sa meargă la medic a crescut alarmant si în mediul urban.
