Salonul Medieval al Casei de Cultură „Traian Demetrescu” găzduieşte astăzi, începând cu ora 18.00, o nouă întâlnire din cadrul proiectului „Amicul libertăţii”. Invitat este Andrei Cornea, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, departamentul de Relaţii Internaţionale – Studii Europene. Domnia sa va susţine conferinţa cu titlul „De la Gnoza antică la teoriile conspiraţioniste moderne”, urmată de o dezbatere cu publicul. Moderator: Cornel Mihai Ungureanu.
„Amicul libertăţii” este un proiect al Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, iniţiat cu prilejul împlinirii, în 2017, a 130 de ani de când Traian Demetrescu înfiinţa la Craiova ziarul omonim: „Amicul libertăţii” (1887). Demersul îşi propune, prin organizarea unei serii de conferinţe lunare, să realizeze un arc peste timp şi să conecteze acest deziderat al lui Traian Demetrescu, prietenia cu libertatea, la actualitate.
Andrei Cornea (n. 3 aprilie 1952, Bucureşti) este eseist, istoric al artei, clasicist şi filosof. Licenţiat în Istoria şi Teoria Artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1976) – astăzi, Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi în Filologie clasică la Universitatea Bucureşti (1980), este, din 1994, doctor în Filologie cu o teză susţinută la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. A lucrat ca muzeograf, istoric de artă, cercetător ştiinţific, jurnalist, conferenţiar universitar, iar în prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, departamentul de Relaţii Internaţionale – Studii Europene. A predat cursuri de istoria religiilor, filosofia politicului, despre relativismul post-modern, gândirea utopică, sistemul artelor în cultura europeană. A susţinut numeroase conferinţe în ţară pe teme de artă şi cultură, a participat la colocvii naţionale şi internaţionale şi a beneficiat de burse de studiu, granturi de cercetare în Italia, Germania, SUA şi România.
Din 1977 până în prezent a semnat numeroase cărţi, între care „Scriere şi oralitate în cultura antică”, „Penumbra”, „Filosofie şi cenzură. Cazul Platon”, „Turnirul khazar. Împotriva relativismului postmodern”, „De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş”, „Când Socrate nu are dreptate” (apărută, într-o versiune franceză, şi în Canada), „Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină”. A avut importante traduceri şi contribuţii filologice, a tradus pentru prima dată în română, din greaca veche, lucrări ale lui Platon. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Uniunii Scriitorilor din România, Societăţii de Studii Bizantine, Societăţii de Studii Clasice şi Societăţii Academice Române, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social.
A fost premiat de ASPRO / Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România (1995), a primit Premiul Fundaţiei „Gheorghe Ursu” (1997), Premiul „Societăţii Timişoara” (2005), Premiul revistei „Cuvântul” pentru cea mai bună carte de filosofie a anului 2004, Premiul revistei „România Literară” pentru cea mai bună carte a anului 2005, Premiul „Petru Creţia” acordat de Muzeul Literaturii Române pentru anul 2009.
