Războiul ruso-ucrainian declanşat de aproape un an a bulversat şi lumea sportului. Conflicte mondiale care au stopat competiţiile sportive internaţionale au mai fost (JO de vară în 1914-1918, Cupa Mondială în 1939-1945), apoi ediţiile Jocurilor Olimpice din 1980 şi 1984 cu boicotul SUA respectiv ex-URSS. Cum Jocurile Olimpice rămân o competiţie sportivă care revendică apolitismul, chestiunea participării sportivilor ruşi şi beloruşi, vara viitoare, la JO de la Paris, a devenit delicată. Neutralitatea politică face parte din charta olimpică şi este unul din fundamentele olimpismului. Volodimir Zelensky urmează să ia cuvântul astăzi în cursul unei videoconferinţe reunind miniştrii sporturilor din mai multe ţări pe tema prezenţei sportivilor ruşi şi beloruşi, sub banner neutru, vara viitoare la Paris. Preşedintele ucrainian revendică excluderea sportivilor ruşi (scoşi din cupele europene şi mondiale de handbal şi fotbal), ceea ce este în dezacord cu CIO, care a decis săptămânile trecute participarea sub bannere neutre. Regatul Unit a criticat această poziţie, aşa cum au făcut-o Cehia, Islanda, Norvegia, Polonia, Suedia. CIO a desemnat o foaie de drum pentru reintegrarea în sportul mondial a sportivilor ruşi şi beloruşi considerând că nici un sportiv nu poate fi interzis într-o competiţie doar pe baza paşaportului său. Thomas Bach, preşedintele CIO, a denunţat ameninţarea ucrainiană de a boicota Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, considerând ca regretabilă atitudinea Kievului. Germanul a mai spus că boicotul sportiv este violarea Chartei olimpice reamintind că pentru neparticiparea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, Coreea de Nord a fost privată de CIO de participarea la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. Subiectul discuţiei rămâne complex. Deşi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean Pierre s-a exprimat pe această chestiune, Washingtonul acceptând punctul de vedere al CIO.
