Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, s-a aflat luni, 5 februarie în România, având întrevederi cu omologul său român Teodor Meleşcanu, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, precum şi cu preşedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea. Imediat după întâlnire, nici Meleşcanu şi nici Liviu Dragnea nu au dat publicităţii temele discutate cu oficialul ungar. Nu la fel de zgârcit la vorbe a fost Peter Szijjarto… Acesta a declarat jurnaliştilor de la agenţia de presă maghiară MTI că s-a convenit ca până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cub, a acestui traseu. La două zile după vizită, miercuri, 7 februarie, Teodor Meleşcanu l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, precizând că în conformitate cu reglementarile europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a atras ieri atenţia, în cadrul unei conferinţe de presă, că „energia nu este o poveste, ci este o problemă de securitate naţională”. Deşi MAE a negat, se pare că lucrurile sunt mult mai grave decât par. Premierul ungar Viktor Orban, citat de Reuters a declarat ieri, că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani, trei companii din Ungaria câştigând o licitaţie în acest sens în ţara noastră.
“Cooperarea româno-maghiară poate aduce un progres istoric în domeniul securităţii energetice a Ungariei, a declarat Peter Szijjarto, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, în cadrul unui interviu acordat agentiei maghiare MTI, luni, 5 februarie după întâlnirea cu oficialii români, la Bucureşti. Peter Szijjarto a mai spus că partea română s-a angajat să construiască, până în 2020, compresoarele cu ajutorul cărora se vor putea livra către Ungaria, 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual, respectiv, ca până în 2022 să extindă capacitatea, astfel încât partea maghiară să poată achiziţiona 4,4 miliarde de metri cub de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil si OMV”, potrivit Hotnews.ro. Pe de altă parte, Guvernul Ungariei a luat decizia de a construi secţiunea de conductă care lipseşte între punctul de distribuire a gazelor din Budapesta şi localitatea Vecses din apropierea capitalei. “Întrucât legătura maghiaro-slovacă va sosi la Vecses, Ungaria construieşte astfel, practic, porţiunea care mai lipseşte din coridorul de gaze Nord-Sud, aducându-şi aportul pentru ca transportul de gaze să aibă loc, în Europa Centrală, nu doar în direcţie Est-Vest, ci şi în direcţie Nord-Sud, un aspect extrem de important din punct de vedere al securităţii naţionale”, a explicat ministrul ungar de externe.
MAE român îl contrazice pe ministrul de Externe maghiar…
Apoi, mai spre seară, dă şi MAE un comunicat de presă destul de straniu, în care se precizează, că Teodor Meleşcanu a avut astăzi (n.r luni, 5 februarie), în cadrul unui dejun de lucru, o întrevedere cu Peter Szijjarto, iar cu acest priliej “a avut loc un schimb de opinii referitor la evoluţiile din relaţia bilaterală şi la perspectivele continuării dialogului pe subiecte de interes comun”. Miercuri, pe 7 februarie, declaraţiile se nuanţează şi Ministerul Român de Externe arată că în cadrul vizitei lui Szijjarto la Bucureşti “nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic. În cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecționale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observa, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”
“Nu a vrut Ungaria să prelungească în Austria, păi avem directive europene…”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a precizat că proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitarii accesului pieţei din Centrul si Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspica. Proiectul va asigura: pe direcţia Bulgaria – o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an si, pe direcţia Ungaria – o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an în faza I si 4,4 mld.mc/an in faza II. În prezent Transgaz se afla în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind şi de suportul financiar din partea Uniunii Europene, care a alocat pentru proiect 180 de milioane de euro. Deputatul european a vorbit despre oportunitatea de a avea gaze în Marea Neagră şi că ar fi un mare păcat să nu ştim să beneficiem de această oportunitate. “Nu ai energie, eşti la mâna oricui, nu degeaba Rusia lucrează cum lucrează. Iar tu să ai această oportunitate şi să o risipeşti fără să profiţi la maximum de ea este un atac la securitatea României şi la securitatea oamenilor. Nu a vrut Ungaria să prelungească în Austria, păi avem directive europene. Despre reţele de gaze, despre piaţa de gaz, despre situaţiile de urgenţă, despre reţele de urgenţă de gaz…păi ar trebui să intervenim acolo. Asta înseamnă legătura cu Uniunea Europeană. Şi să ne aşezăm la masă ca să putem să valorificăm la maxim ce avem şi să contribuim la securitatea energetică a Uniunii….”, a subliniat Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului EPP din Parlamentul European.
