O frumoasă performanţă, pentru cea de-a XXII-a ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, o constituie deja înregistrarea a 3 miliarde de telespectatori şi a 40.000 de spectatori pe stadionul Fisht, potrivit comitetului de organizare. În Europa, acest mare show de două ore şi jumătate a fost urmărit în Germania de 8,9 milioane telespectatori (40% cota de audienţă) potrivit site-ului specializat Media, iar în Franţa de aproximativ 5,5 milioane (35,1% cota de audienţă) potrivit France Televisions. Ceremonia de la Soci a avut o mai mică audienţă în Marea Britanie, 2,5 milioane telespectatori, potrivit BBC, şi în Italia doar un milion de telespectatori. După un foc de artificii în faţa asistenţei de pe stadionul olimpic Fisht, pe malul Mării Negre, ceremonia a fost marcată de un incident tehnic, întrucât doar 4 din cele 5 inele olimpice s-au aprins, premergător deschiderii competiţiei de către preşedintele Vladimir Putin. Considerate ca cele mai scumpe din istorie (50 de miliarde de dolari, adică 37 de miliarde de euro), Jocurile Olimpice de la Soci au fost plasate la rang de prioritate strategică de preşedintele rus Vladimir Putin, dornic să facă din acest rendez-vous planetar, care se încheie la 23 februarie a.c., o vitrină a ţării. Cel mai mare eveniment internaţional organizat de Federaţia Rusă, după căderea URSS, în 1991, se desfăşoară însă pe fondul temerilor legate de chestiunile de securitate, al bănuielilor de corupţie şi al controversatei legi ruse anti-gay. 
Prezenţa în tribuna oficială a peste 40 de demnitari din lumea întreagă, între care s-a aflat şi premierul român Victor Ponta, n-a putut însă face neresimţită absenţa mai multor lideri occidentali, precum Barack Obama, David Cameron, Francois Hollande sau Joachim Gauk. Puţin înaintea ceremoniei de deschidere, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, a reproşat liderilor occidentali folosirea Jocurilor Olimpice de la Soci drept prilej de declaraţii politice. La rândul său, Vladimir Putin a dat asigurări că toată lumea prezentă se va simţi bine pe durata Jocurilor Olimpice şi că autorităţile vor face tot posibilul pentru asigurarea securităţii acestui eveniment, derulat la câteva sute de kilometri de instabilele republici ale Caucazului rus. De altfel, într-o declaraţie făcută la 6 februarie a.c., ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ceruse tuturor beligeranţilor un armistiţiu olimpic. Dar chiar vineri seara un avion turc de linie a fost deturnat de un ucrainean, care a cerut pilotului să-l ducă spre Soci, unde preşedintele rus şi cel ucrainean asistau la deschiderea Jocurilor Olimpice. Piratul prezumat, un locuitor din Harkov, născut în 1969, a fost arestat pe aeroportul din Istanbul, au anunţat serviciile speciale ucrainene.
O primă polemică, declanşată de fosta patinatoare Irina Rodnina
Faptul că fosta patinatoare rusă Irina Rodnina, în compania ex-hocheistului Vlasislav Tretiak, au aprins flacăra olimpică la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci a generat o polemică născută pe Twitter. Tripla campioană olimpică, erou naţional şi membră a majorităţii prezidenţiale din Dumă, a suscitat indignare în luna septembrie a anului trecut prin postarea unei imagini în care preşedintele american Barack Obama saliva în faţa unei banane. Ambasadorul SUA la Moscova, Michael McFaul, a vorbit la vremea respectivă de un „comportament scandalos”. Sâmbătă, Irina Rodnina a mulţumit suporterilor pentru susţinere, fără a menţiona polemica. Şeful Comitetului de organizare, Dmitri Cernişenko, a spus că Jocurile Olimpice n-au nimic în comun cu politica.
Bugetul de 37 de miliarde de euro, dublu celui al Jocurilor Olimpice de la Beijing
Atribuirea Jocurilor Olimpice de iarnă „perlei de la Marea Neagră”, în 2007, a provocat o bulă imobiliară. Dar regulile elementare ale urbanismului au fost violate. Cu un buget total estimat la peste 37 miliarde euro, actuala ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă este cea mai scumpă din istoria olimpismului. Costul lor este dublu celui al Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, din 2008, şi de aproape cinci ori mai mare decât al Jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012 (8,5 miliarde de euro). Dacă avem în vedere că Jocurile de iarnă precedente, de la Vancouver (Canada), în 2010, au costat un miliard de euro, iar cele de la Torino, în 2006, doar 2,5 miliarde euro, orice discuţie nu-şi mai are sensul. Factura de la Soci include însă şi o serie de infrastructuri non-sportive: un nou aeroport, gară modernă, autostradă, peste 20.000 de camere capacitate hotelieră, etc., dar rămâne de văzut care va fi rata de ocupare a hotelurilor după Jocurile Olimpice. Satul olimpic şi cele cinci stadioane (unul pentru patinaj artistic – 12.000 de locuri, un altul pentru patinaj viteză – 8.000 de locuri, un al treilea pentru curling – 3.000 de locuri, un patinoar de hochei pe gheaţă – 7.000 de locuri, un stadion de fotbal – 40.000 de locuri – în perspectiva Mondialului din 2018), la care se adaugă un circuit de Formula 1, deşi Rusia n-a găzduit niciodată un Grand Prix, şi, în fine, gigantescul parc de atracţii, toate acestea se ridică la nivelul standardelor de ultimă oră. Se vorbeşte de peste 3.000 de persoane expropriate şi deplasate şi totul a început cu votarea „legii olimpice”, în contradicţie pur şi simplu cu legea civilă şi drepturile cetăţenilor, explica un militant pentru drepturile omului. Legea a permis statului şi Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice ca, în desconsiderarea locuitorilor, peste 3.000 de persoane să fie expropriate şi deplasate.
Cine sunt duşmanii?
Rebelii islamişti din Caucaz şi-au anunţat intenţiile prin Suleyman şi Abdurachmann, doi nord-caucazieni de 20 de ani, într-o înregistrare video adresată recent lui Vladimir Putin. Ei afirmau că erau pe punctul de a comite un dublu atentat sinucigaş, asemănător celui de la Volgrogad, din 29 şi 30 decembrie anul trecut, soldat cu 34 de victime, reamintind Rusiei vulnerabilitatea în faţa terorismului. Efectivele ridicate de poliţişti, peste 37.000, deplasate în oraşul balnear de la Marea Neagră, trădează îngrijorarea autorităţilor. Portretele a trei tinere femei tronează la toate comisariatele şi centrele comerciale din oraş. Sunt trei „văduve negre”, acele femei determinate a răzbuna moartea părinţilor sau fraţilor, în cursul celor două războaie din Cecenia. În 13 ani, 52 dintre ele au produs explozii în Rusia, cauzând moartea a 357 de persoane. Candidaţii la sinucidere provin în majoritate din aceeaşi regiune, Daghestan. Această republică a Federaţiei Ruse, pe ţărmul Mării Caspice, situată în cealaltă extremitate a Caucazului rus, la 6.000 km de Soci, populată cu 14 grupuri etnice, este şi cea mai instabilă din regiune. De la căderea Uniunii Sovietice, Daghestanul, o republică majoritar musulmană, a fost zguduită de numeroase conflicte interne, exacerbate de lupta dintre susţinătorii islamismului radical şi partizanii practicării moderate a religiei. Spre deosebire de Cecenia vecină, Daghestanul n-a fost invadat de ruşi. Dar, cu toate acestea, Moscova a numit în 2006 un preşedinte, în desconsiderarea opţiunilor 
localnicilor. În numele luptei împotriva terorismului, miliţia angajată de guvern este utilizată pentru menţinerea puterii şi reducerea la tăcere a rivalilor. Încet, încet, autorităţile locale au devenit parte a problemei, nu parte a soluţiei. Anul 2007 este considerat unul de cotitură pentru Daghestan, întrucât a devenit „inima” Caucazului. Acest califat, ce grupează Daghestanul, Cecenia, Inguşetia, Osetia de Nord, Karatsaievo-Kirkizia şi Kabardino Balkanie l-a proclamat pe Doku Umarov, un rebel de 49 de ani, în fruntea statului islamic. Supranumit „emirul Caucazului”, Umarov, un absolvent al Institutului de Gaze din Groznîi, în uniformă militară şi cu barbă stufoasă, este responsabil de atentatul din trenul Moscova-Sankt Petersburg (29 decese în 2009), dublul atentat din metroul din Moscova (39 decese în 2010), precum şi de atacul asupra aeroportului Moscova (35 decese în 2011). Într-o înregistrare video din iulie anul trecut, Umarov promitea să oprească „prin toate mijloacele” organizarea Jocurilor Olimpice de la Soci. Cecenii caută „Munchen-ul” din timpul Jocurilor Olimpice 1972, spre a se răzbuna pe Vladimir Putin. Este şi motivul pentru care poliţia şi serviciile de informaţii au scotocit întreaga regiune, în căutarea celulelor islamiste adormite.
Declaraţia Victoriei Nuland, motiv de zâzanie
Ceea ce a declarat, joi, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat american, în cursul unei convorbiri telefonice cu ambasadorul american la Kiev, Geoffrey Pyatt, se ştie deja, mai ales că înregistrarea, de excelentă calitate, a fost publicată pe YouTube. Nu lipseşte expresia „fuck UE”. Ea se regăseşte, de asemenea, pe contul Twitter al lui Dimitri Loskutov, un apropiat colaborator al vicepremierului rus Dmitri Rogozin, fost ambasador al Rusiei la ONU. Ceea ce a permis americanilor să denunţe o manevră rusă. Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a estimat că faptul că întreaga conversaţie a fost difuzată pe Twitter de un demnitar rus este semnificativ pentru rolul jucat de Rusia. Victoria Nuland a declarat că nu poate să comenteze o conversaţie diplomatică privată, în cadrul căreia aborda chestiunea ucraineană, perspectiva unei tranziţii politice, rolul UE, al diplomaţiei americane, pledând pentru o mai mare implicare a Naţiunilor Unite, implicit a lui Robert Serry, recent numit reprezentant special al secretarului general Ban Ki-moon pentru Ucraina. „Eu nu cred că Kliciko trebuie să intre în guvern, eu nu cred că este necesar, eu nu cred că este o bună idee”, poate fi auzită Nuland pe înregistrarea care a deranjat, bineînţeles, Uniunea Europeană. Faptul că Angela Merkel, dar şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, au considerat „totalmente inacceptabile” afirmaţiile Victoriei Nuland, în plină criză ucraineană, este atribuit, bineînţeles… tot Rusiei, care „a căzut bine”.
O altă convorbire telefonică mai puţin toxică, între un adjunct a lui Catheriene Ashton, şefa diplomaţiei europene, Helga Schmidt, şi ambasadorul UE la Kiev, Jan Tombinski, a fost postată pe You Tube în acelaşi moment. Mesajul subliminal: liderii occidentali susţin protestele de la Kiev, dar serviciile secrete ruse sunt înaintea lor.
Iulia Lipnitskaia – prima medalie de aur la patinaj artistic pentru gazde
Norvegia (6), SUA (3), Canada (3), Olanda (4), Austria (2), Rusia (2), Elveţia (1), Suedia (2), Cehia (2), Ucraina, Finlanda, Italia, Marea Britanie (câte una) – aceasta era, ieri după-amiază, configuraţia tabloului de medalii. Fireşte, urmau probele de biatlon, patinaj viteză, schi fond, sanie, la care sportivii ruşi sunt aşteptaţi să obţină şi alte medalii, pentru a intra în competiţie cu celelalte naţiuni. Speranţele sunt mari, şi din perspectiva celorlalte olimpiade, de la sportivii gazdă. Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, dincolo de confruntarea sportivilor, au, însă, o excesiv de mare abordare politică, încât această componentă pare în majoritatea relatărilor presei străine aproape covârşitoare.
Pe acest fond de război rece, “L’Equipe” a dezvăluit, provocând un imens scandal, o tentativă de “troc” între Rusia şi SUA, la patinaj artistic, în detrimentul canadienilor, ştire dezminţită de ambele părţi.
Documentare după site-urile „L’Express”, „Le Figaro”, „Le Monde” și „Le Point”
