Douăsprezece victime, douăsprezece portrete

0
327

Douăsprezece persoane au fost ucise, miercuri, în atacul contra „Charlie Hebdo”: opt colaboratori ai săptămânalului satiric, dintre care cinci desenatori, un invitat al ziarului, un agent de întreținere a clădirii și doi polițiști. Iată portretele acestora.

  • Frédéric Boisseau, 42 ani, agent de întreținere

Agent de întreținere în cadrul societății Sodexo. Tatăl a doi copii, se găsea în holul de la intrarea în sediul ziarului, efectuând lucrări de întreținere a clădirii.

  • Franck Brinsolaro, 49 ani, polițist

Acest brigadier era membru al serviciului de protecție, angajat pentru a asigura securitatea organelor de conducere franceze sau străine aflate în vizită în Franța, ca și a persoanelor amenințate. Căsătorit, tată a doi copii, era însărcinat să-l protejeze pe Charb.

  • Jean Cabut, zis „Cabu”, 76 ani, desenator

Critic aspru și neobosit al prostiei și al religiilor, creatorul lui „beauf”, caricatura francezului rasist și morocănos, posesor al tuturor defectelor pe care dorea sa le denunțe. Cabu a semnat mai multe caricaturi ale lui Mahomed care, în 2006, au atras asupra echipei lui Charlie amenințări cu moartea. Anarhist nostalgic în spatele ochelarilor săi rotunzi, ecologist convins și mare amator de jazz, Cabu, cu eterna sa frizură „castron ”, își păstrase incisivitatea de la început și nu mărturisea decât un regret, acela de a nu fi fost, întotdeauna, suficient de feroce.

  • Elsa Cayat, 54 ani, psihanalist și scriitor

Psihiatru și psihanalist, singura femeie ucisă în cadrul atacului, Elsa Cayat analiza, de două ori pe lună, diverse evenimente sociale, în cadrul rubricii sale, Charlie Divan. Era și autoare de cărți pe tema cuplului și a sexualității.

  • Stéphane Charbonnier, zis „Charb”, 47 ani, desenator și patronul al „Charlie Hebdo”

Desenator coroziv și militant, care afirma că nu se teme de nimeni, angajat de la cea mai fragedă vârstă, Charb conducea „Charlie Hebdo” din 2009. El figura, în 2013, pe o listă a țintelor publicată de Al-Qaida. Cu aspectul său viguros și fața aprinsă, Charb râdea la orice glumă, chiar și de cel mai prost gust. Războaiele, politica și politicienii, realitatea televizată, boala sau religiile, niciun subiect nu scăpase creionului său.

  • Philippe Honoré, zis “Honoré”, 73 ani, desenator

Autodidact, Honoré publică primul său desen de presă la 16 ani, în ziarul Sud Ouest, înainte de a-și face cunoscut stilul învechit, în alb-negru, în paginile mai multor publicații (Le Monde, Libération, Les Inrockuptibles). Colabora cu „Charlie Hebdo” încă de la apariția acestuia, în 1992.

  • Bernard Maris, „Oncle Bernard”, 68 ani, economist și cronicar

Economist iconoclast de stânga, Bernard Maris era recunoscut pentru calitatea gândirii sale și pentru arta vulgarizării. Acest cercetător intervenea, în mod regulat, în mass-media. În săptămânalul satiric, el redacta, în fiecare săptămână, o cronică reputată, pe care o semna „Oncle Bernard” – „Unchiul Bernard”. Originar din sud-vest, de unde și-a păstrat accentul, acest economist a apărat tezele descreșterii, condamnând ravagiile societății de consum. Ale sale „Anti-manuels d’économie” – „Anti-manuale de economie”, apărute la începutul anilor 2000, au cunoscut un mare succes.

  • Ahmed Merabet, 41 ani, polițist

Polițist în cadrul comisariatului arondismentului XI Paris, era căsătorit și tatăl a doi copii. Originar din Livry-Gargan (Seine-Saint-Denis), debutase în carieră în urmă cu șase ani, în Seine-Saint-Denis. Este rănit în cadrul unui schimb de focuri cu autorii atacului, înainte de a fi ucis, cu sânge rece, pe trotuar de unul din atacatori, scenă filmată în cadrul unui videoclip autentificat de anchetatori, care a făcut înconjurul lumii.

  • Mustapha Ourrad, corector la „Charlie Hebdo”

Născut în Algeria, orfan, autodidact, sosise în Franța la 20 de ani, potrivit cotidianului Le Monde, precizând că era apreciat pentru calitățile sale profesionale, erudiția sa, dar și pentru simțul acut al autoironiei.

  • Michel Renaud, 69 ani, invitat în redacție

Fondatorul festivalului Rendez-vous du carnet de Voyage, la Clermont-Ferrand. Fost jurnalist, devenit director adjunct al cabinetului fostului primar al orașului, călător pasionat, era invitatul „Charlie Hebdo” și participa la conferința redacțională, la inițiativa lui Cabu, care fusese invitatul de onoare al ultimului său festival.

  • Bernard Verlhac, zis „Tignous”, 57 ani, desenator

Caricaturist și autor de bandă desenată caustică și angajată, Tignous desena pentru presă din 1980, surprinzând nebunia lumii cu un umor percutant și puțin disperat. El publica regulat în „Charlie Hebdo” și „Marianne”. Colabora, de asemenea, la emisiuni televizate cu Laurent Ruquier, Marc-Olivier Fogiel sau Bruno Masure, în cadrul cărora desenele sale acompaniau dezbaterile. După ce  a atacat capitalismul, acționarii și inegalitățile sociale, a schițat procesul lui Yvan Colonna într-un album, a scos , în 2010 banda desenată „Pandas dans la brume” – „Panda în ceață”, în care dădea cuvântul acestor șarmante animale pacifiste și amenințate cu extincția.

  • Georges Wolinski, zis „Wolinski”, 80 ani, desenator

Ireverențios și insinuant, Wolinski era un desenator de presă mitic pentru o întreagă generație, părintele celebrului „Roi des cons” – „Regele proștilor”, stâlpul bandei Hara-Kiri, în anii ’60, apoi al „Charlie Hebdo”. S-a născut în Tunisia, dintr-un tată de origine poloneză și o mamă italiancă, și tot aici a descoperit „comics” – benzile desenate, grație americanilor debarcați în Africa de Nord. În Charlie, în fiecare săptămână, Wolinski punea în scenă două personaje, un slăbănog timid și un grăsan, dominator și energic, care înșiră discuții de tejghea. Desenatorul lasă în urmă aproape 80 de albume.

Traducere și adaptare după „Paris Match”, MIHAELA PÂRVU