Prima discuţie, de data aceasta pe un canal video securizat, după cea din luna iunie a.c. de la Geneva, când s-au întâlnit faţă în faţă, Vladimir Putin şi Joe Biden, s-a întins pe durata a mai bine de două ore. Faţă de patru ore cât a durat cea de la Geneva. Dacă preşedintele american s-a aflat la Casa Albă din Washington, omologul său rus s-a aflat la reşedinţa sa din Soci (Crimeea). Cum numai o mică parte a discuţiei a fost difuzată, ea cuprinzând formulele uzuale de politeţe diplomatică, se ştie doar că temele de discuţie vizau relaţiile bilaterale, securitatea cibernetică şi problemele regionale. Joe Biden şi-a exprimat regretul că n-a întâlnit omologul său rus la G20 de la Roma, sperând să-l revadă anul viitor la G20, găzduit de Bali în Indonezia. Se intenţiona potrivit consilierului prezidenţial rus, Iuri Uşakov, abordarea şi altor dosare încă fierbinţi, precum Afghanistanul, Iranul, Libia şi Siria. Evident că tema prioritară a dialogului a fost problema ucrainiană, prin ceea ce s-a întâmplat precumpănitor în ultima lună. Dacă SUA şi ţările occidentale s-au declarat îngrijorate de comasarea de trupe şi tehnică militară la graniţa ucrainiană, Bloomberg şi CNN estimând iminenţa unor noi sancţiuni, care să includă restricţii legate de convertibilitatea rublei şi posibilitatea investirorilor de a cumpăra obligaţii de creanţe ruseşti pe piaţa secundară, Moscova a negat repetat orice intenţie agresivă, cerând Kievului să respecte acordul de la Minsk şi să ofere republicilor nerecunoscute din Donbas garanţii de neagresiune. Secretarul de presă al preşedintelui rus, Dimitri Peşkov, a declarat pentru media că Vladimir Putin urma să solicite garanţii juridice ale neextinderii NATO spre Est, asumându-şi în schimb obligaţii în domeniul securităţii europene. Cei doi preşedinţi ar fi cerut echipelor lor să intreprindă următorii paşi, permisibili pe teren diplomatic. În general, toate comentariile de ieri s-au arătat extrem de circumspecte, inclusiv partea rusă salutând anvergura de politician „de şcoală veche” a lui Joe Biden, prudent în „depăşirea liniilor roşii” şi rezervat la provocările din sud-estul Ucrainei ale preşedintelui ucrainian Volodimir Zelinski. Ucraina a fost aşadar, conform aşteptărilor, în centrul discuţiilor. Şi ce paradox! La 7 decembrie 1991, în plină prăbuşire a URSS, trei lideri politici se întâlneau în pădurea Belovej (Belarus), lângă frontiera poloneză: rusul Boris Elţîn, ucrainianul Leonid Kravciuk şi belarusul Stanislav Şuşkevici, care consimţeau, semnând un document în acest sens, încetarea existenţei URSS ca subiect de drept internaţional şi realitate geo-politică. De fapt actul de deces al Uniunii Sovietice. Kravciuk şi Elţîn au făcut toate manevrele. O săptămână mai târziu se organza referendumul de independenţă al Ucrainei (cuprinzând Crimeea) votat de 80% din alegători. Fără Ucraina nu mai exista Uniunea Sovietică, a cărei destrămare Vladimir Putin o consideră ca fiind „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”. Discuţia e lungă. Vladimir Putin nu-l poate repudia acum pe… Boris Elţîn, mentorul său. Joe Biden n-a făcut promisiuni şi nici concesii, în dialogul său cu Vladimir Putin, apreciază Jake Sullivan, consilierul său pe probleme de securitate naţională. Care insinuează un avertisment: gazoductul Nord Stream prin care Rusia livrează gaze naturale Europei ar putea deveni o pârghie în descurajarea Moscovei de a ataca Ucraina. Washingtonul a promis în caz de agresiune militară augmentarea susţinerii pe toate planurile a Ucrainei. Ieri, Joe Biden s-a întreţinut telefonic cu omologul ucrainian Volodimir Zelinski, dar şi cu Mario Draghi, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Boris Johnson, pentru a-i informa despre cele discutate. În fine, faptul că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că UE este pregătită să adopte sancţiuni suplimentare Rusiei, aproape că nici nu mai are relevanţă, dialogul Putin-Biden având altă amplitudine.
