Proiectul „Avangardă & transdisciplinaritate”, coordonat de dr. Petrișor Militaru și derulat la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, continuă cu o nouă conferință – „Gellu Naum: de la realul convulsiv la miraculosul necesar”. Tema este propusă de drd. Gabriel Nedelea, doctorand în filologie, cu o lucrare despre poezia românească din anii ’60-’70, sub îndrumarea prof. univ. dr. Eugen Negrici, și este susținută astăzi, începând cu ora 17.00, în Sala „Marin Sorescu” a amintitei instituții.
Proiectul „Avangardă şi transdisciplinaritate” îşi propune să promoveze avangarda românească şi cercetările de tip transdisciplinar printr-o serie de conferinţe lunare la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, susţinute de tineri cercetători, doctori în ştiinţe umaniste, doctoranzi sau scriitori care fac cunoscut publicului nespecializat ideile novatoare ale avangardiştilor români (sau de origine română), dar consacraţi în străinătate, făcând apel în acelaşi timp la posibilităţile pe care le oferă metodologia transdisciplinară în domeniul ştiinţelor umaniste, aşa cum a fost ea desăvârşită de fizicianul şi filosoful Basarab Nicolescu.
Gabriel Nedelea (n. 1987) este, în prezent, doctorand în filologie și redactor la revista „Mozaicul”, iar din 2010 – secretar de redacţie al e-revistei de cultură „Sisif” (www.sisif.ro). A publicat poeme, recenzii şi eseuri în mai multe reviste din ţară: „România literară”, „Mozaicul”, „Paradigma”, „Scrisul Românesc”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Antiteze”, „Revista română”, „Sisif”, „EgoPHobia” etc. A debutat în poezie cu volumul de versuri „Peisaj cu întâlnire”, în Colecţia „PoeSiI” a Editurii „Aius”. A susţinut o disertaţie despre poezia lui Gellu Naum în cadrul masterului „Literatura română în context european” la Facultatea de Litere din Craiova. Este laureatul mai multor premii pentru poezie sau critică literară.
«Opera lui Gellu Naum se întinde pe mai bine de şase decenii, străbătând curente şi tendinţe care s-au succedat în secolul al XX-lea cu o viteză ameţitoare, fiind clasate toate sub cupola modernităţii. Poezia lui Naum este un continuu efort fenomenologic, mediumnic şi imagistic-metaforizant de cunoaştere. Această apropiere de perspective poate părea o exagerare, dar ele sunt simultane numai în măsura în care cititorul le percepe astfel. Ipotetic, ele se succed cu o viteză şi o vitalitate care lasă impresia unor molipsiri din care textul propriu-zis nu are decât de câştigat. Subiectivitatea experienţei de lectură ce ne încearcă în faţa textelor lui Gellu Naum ne determină să propunem acest aspect fenomenologic şi, implicit, să căutăm o conciliere între cele trei nivele pe care le identificăm. Paradoxul care ia naştere este unul fecund», notează Gabriel Nedelea.
