Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au solicitat, ieri, magistraţilor Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Turcan, Mihai Sorin, Supeală Gheorghe, Ramboacă Mihai Viorel, Raboacă Răzvan, Anagnostopol Zizi, Braşoveanu Daniela şi Bohalţeanu Ioan, în dosarul delapidării Petrom Service, potrivit unui comunicat de presă. Aceştia au fost reţinuţi luni, 7 noiembrie, pentru 24 de ore, fiind acuzaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi spălare a banilor. Potrivit procurorilor, falimentarea controlată a PETROM SERVICE S.A. a condus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor. În cele din urmă, judecătorii au emis mandat de arestare pe 29 de zile atât pe numele lui Vântu, cât şi ale celorlalţi din conducerea Petrom Service.
Procurorii au pus sechestru pe conturi, 81 de proprietăţi imobiliare deţinute de cei doi (între care şi 46 de terenuri, cinci apartamente, hoteluri, restaurante, spaţii comerciale, un bloc de opt etaje), plus maşini de lux şi ambarcaţiuni. Probele obţinute în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian. Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Companiile offshore sunt societăţi care, din raţiuni fiscale sau de confidenţialitate, sunt înmatriculate în afara statelor în care îşi desfăşoară activitatea comercială, în aşa numite “centre financiare offshore”.
Confidenţialitatea adevăraţilor administratori şi asociaţi
Statele în care se înfiinţează asemenea companii se caracterizează de obicei printr-o fiscalitate redusă şi prin formalităţi minime de ţinere a evidenţei contabile şi permit păstrarea confidenţialităţii adevăraţilor administratori şi asociaţi ai societăţilor (beneficiari reali / beneficiari efectivi în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului). Confidenţialitatea beneficiarului real al unei companii offshore este asigurată prin desemnarea unor acţionari nominali şi a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul şi nu au nicio iniţiativă în activitatea acesteia. Sediul companiilor offshore se stabileşte în aceeaşi modalitate, prin atribuirea formală a adresei la care funcţionează directorul nominal. Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore poate figura, la rândul ei, ca acţionar sau administrator al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori.
