Timp de trei zile, în perioada 6-8 octombrie, la Universitatea din Craiova a avut loc, pentru prima dată, Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR). Evenimentul, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), i-a adus împreună pe rectorii universităţilor româneşti cu membri ai Guvernului României, reprezentanţi ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS), ai Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), precum şi cu reprezentanţi ai partenerilor de dialog în domeniul învăţământului superior – confederaţia sindicală Alma Mater şi organizaţiile studenţeşti ANOSR, UNSR şi USR. Ieri, la sala de consiliu a Universităţii din Craiova, s-au tras concluziile, fiind organizată conferinţa de presă, susţinută de prof. univ. dr. Cezar Spânu, rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu – preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, şi prof. univ. dr. Gigel Paraschiv, ministru secretar de stat în MEN.
Prof. univ. dr. Cezar Spânu a subliniat faptul că a fost o reuniune fructuoasă şi a fost primul Consiliu Naţional al Rectorilor la care au participat 54 din 55 de rectori ai instituţiilor de învăţământ de stat şi 15 universităţi particulare. “Au venit 69 de colegi la Craiova, o premieră. Am avut câteva subiecte importante şi amintesc în mod expres două: acreditarea şcolilor doctorale şi metodologia de finanţare pentru anul 2018-2019”, a subliniat rectorul Universităţii din Craiova.
România: 214 şcoli doctorale
Prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu s-a arătat foarte încântat de modul în care s-au desfăşurat lucrările acestui Consiliu, subliniind faptul că a fost cea mai densă agendă a întâlnirilor rectorilor din Româna şi asta beneficiind de prezenţa ministrului Educaţiei Naţionale, a ministrului Cercetării şi a ministrului Muncii. “Am putut să luăm în discuţie o gamă largă de probleme cu care se confruntă învăţământul superior românesc. Nevoia de evaluare a şcolilor doctorale din România. Este vorba de 214 şcoli doctorale, care funcţionează în 56 de universităţi, la care se adaugă Academia Română. Am stabilit într-o manieră foarte clară cum şi când se va face evaluarea acestor şcoli doctorale. Am discutat şi despre cadrul legal, pentru că evaluarea şcolilor doctorale din România să poată fi făcută cât mai profesionist, cât mai echitabil şi cât mai rapid. Am continuat cu clasificarea universităţilor româneşti şi a ierarhizării programelor de studii. Am luat în discuţie un al treilea subiect şi anume cel despre metodologia de finanţare pentru anul 2018-2019. Am solicitat ministerului şi MEN a agreat ca finanţarea suplimentară să fie făcut 100% pe criterii de performanţă. Un lucru extreme de important”, a subliniat preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor.
Cum pot fi susţinute programele de dezvoltare inteligente din fondurile europene?
Totodată, s-a mai discutat şi despre maximizarea finanţării pentru cercetarea ştiinţifică iar un alt subiect dezbătut în cadrul acestui Consiliu a fost legătura dintre oferta educaţională şi piaţa muncii. “Am discutat despre metodologia de repartizare a locurilor bugetate, în funcţie de domeniile strategice de dezvoltare ale României. S-a prezentat o analiză a ceea ce s-a întâmplat în învăţământul superior românesc, în ultima perioadă. Referitor la şcolarizarea pe domenii la nivel de licenţe, masterat şi doctorat. Metodologia de repartizarea fondurilor de către statul român, trebuie să aibă la bază un fundament ştiinţific, lucru ce a fost prezentat în cadrul CNR, desfăşurat sâmbătă, 7 octombrie, la Craiova. Sigur că au fost extreme de importante prevederile aplicării legii cadru de salarizare în domeniul educaţiei. Unde suntem şi ce se va întâmpla începând cu 1 ianuarie 2018. S-a mai discutat şi despre modul în care din fonduri europene pot fi susţinute programele de dezvoltare inteligente. Acest lucru s-a întâmplat ca o consecinţă firească a analizei ofertei educaţionale a universităţilor româneşti în raport cu cerinţele economice şi sociale. S-a mai analizat şi un alt lucru foarte important pentru învăţământul superior şi pentru cercetarea românească şi anume modul în care universităţile româneşti au acces la bazele de date cu literatură ştiinţifică. S-a vorbit şi despre formarea profesorilor în universităţile româneşti, pentru că există un cerc vicios care trebuie întrerupt. Şi anume, în învăţământul superior ne plângem că ne vin elevi de liceu insuficient pregătiţi, iar în liceu se spune că formarea acestor absolvenţi este făcută cu profesori formaţi în universităţile româneşti. Este un cerc vicios care trebuie întrerupt. Aşadar, s-a discutat despre rolul universităţilor în formarea cadrelor didactice, care la rândul lor vor preda nu numai în învăţământul superior, ci şi în învăţământul liceal”, a mai precizat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu.
Momentul Sevilla – exemplu de unitate a învăţământului superior românesc
S-a făcut şi o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat, în urmă cu o săptămână, la Sevilla, unde a avut loc cel mai mare târg educaţional din Europa, la care au participat universităţi din 95 de ţări. “Este pentru prima oară când România a avut un pavilion comparabil cu pavilionul ţării gazde, Spania. Este pentru prima oară când 22 de universităţi româneşti, începând cu cea din Bucureşti, Politehnica din Bucureşti, Politehnica din Cluj, inclusiv universităţi private au acţionat într-un spirit conform pe care ni-l dorim toţi în anul 2017 de unitate în interesul promovării învăţământului superior românesc. Cu această ocazie, s-au semnat mai mult de 250 de contracte de parteneriat pentru mobilităţi Erasmus, dar nu numai. Dar s-au semnat şi parteneriate bilaterale. A fost un exemplu de unitate a învăţământului superior românesc…”, a explicat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu.
„Am aşteptat cu interes întâlnirea de la Craiova”
Completări interesante şi obiective au fost aduse şi de către reprezentantul Ministerului Educaţiei Naţionale, Gigel Paraschiv care a declarat că la toate întâlnirile Consiliului desfăşurate în ultimii ani, ministerul pe care îl reprezintă a luat parte. “Ministerul Educaţiei Naţionale a fost prezent pentru că în Legea Educaţiei Naţional, Consiliul Naţional al Rectorilor este partener de dialog al MEN pe linia de învăţământ superior. Aşa cum şi organizaţiile studenţeşti şi cele sindicale mai sunt partenere în acest dialog. Trebuie să vă spun că în toate acţiunile pe care MEN le întreprinde pe linia învăţământului superior ne-am consultat cu CNR. Am aşteptat cu interes întâlnirea de la Craiova, ţinând cont de subiectele aflate pe ordinea de zi, subiecte care sunt importante pentru toată lumea : studenţi, profesori, părinţi, etc. Pot să confirm ceea ce a spus domnul profesor Câmpeanu şi anume că a fost una dintre cele mai fructuoase întâlniri de până acum. Subiectele au fost multe, participanţii au avut răbdare, au dezbătut toate subiectele, iar pe cele mai importante s-au aplecat serios şi au acordat foarte mult timp. Pentru noi toate subiectele sunt importante, dar există şi o listă de priorităţi, iar evaluarea şcolilor doctorale, deschide lista”, a mai spus ministrul secretar de stat, Gigel Paraschiv.
