Fostul director FBI James Comey, demis de către preşedintele american Donald Trump, a declarat joi, în cadrul audierilor din Congresul Statelor Unite, că nu are nicio îndoială privind interferenţele Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA. Fostul director al FBI James Comey a declarat joi, în timpul audierilor din Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA, că prima intruziune cibernetică a Rusiei a fost depistată în vara anului 2015, iar tentativele au vizat agenţii guvernamentale şi nonguvernamentale, informează site-ul Reuters. Richard Burr, preşedintele Comisiei pentru Informaţii din Senatul american, l-a întrebat pe Comey despre interferenţele cibernetice din partea Rusiei. “Au fost foarte multe, a fost un efort concertat masiv. Acea intruziune a vizat sute, poate chiar peste o mie de agenţii guvernamentale şi nonguvernamentale. Am avut conversaţii cu Administraţia precedentă cu privire la aceste atacuri şi am notificat entităţile vizate. În 2016, Administraţia avea să decidă cum să răspundă acestei intruziuni”, a răspuns Comey. James Comey a subliniat gravitatea interferenţelor Rusiei în problemele SUA şi a evitat să răspundă dacă Donald Trump părea îngrijorat de ceea ce făceau ruşii. “A fost o informare iniţială… în care mi-a pus câteva întrebări… dar apoi nu îmi aduc aminte nimic. Nimeni nu ne poate spune ce să gândim, în privinţa cărui fapt să luptăm. Vorbim despre un guvern străin care a încercat să influenţeze modul în care gândim, votăm, acţionăm… ceea ce mi se pare un lucru grav. Nu este o chestiune despre democraţi şi republicani. Vizate sunt Statele Unite, pe care sper că le iubim cu toţii în mod egal. Sunt sigur că ruşii vor încerca asta din nou”, a spus Comey. Fostul director al FBI a spus că “bunul simţ” i-a dictat să-şi documenteze fiecare dintre cele nouă conversaţii cu Donald Trump, dintr-o multitudine de factori: circumstanţe, subiectele discutate şi natura preşedintelui. Comey susţine că a simţit că “va veni o zi când va fi necesară o stenogramă a discuţiilor”, nu doar pentru a se apăra, ci pentru a apăra integritatea FBI. Comey a subliniat că s-a temut de faptul că preşedintele ar putea să mintă în privinţa conversaţiilor şi că speră să existe şi înregistrări. Totuşi, James Comey nu a luat notiţe după conversaţiile cu precedenţii doi preşedinţi, George W. Bush şi Barack Obama. Ulterior, fostul director al FBI a recunoscut că a arătat notiţele unor persoane din afara Departamentului de Justiţie. Mai exact, la o zi după demiterea sa, Comey a rugat un prieten apropiat, profesor de drept la Universitatea Columbia, să împărtăşească stenograma discuţiilor cu un reporter. James Comey a precizat că Donald Trump i-a cerut de trei ori să rămână preşedinte al FBI şi a simţit că insistenţele preşedintelui pentru loialitate avea o natură tranzacţională. “Simţul meu comun mi-a transmis ce se întâmplă în această situaţie, că el caută să obţină ceva în schimbul menţinerii mele în funcţie. Am simţit că depinde de cum reacţionez eu, dacă voi demonstra loialitate”, a spus Comey în faţa Comisiei pentru Informaţii din Senatul american. Întrebat dacă crede că Donald Trump a obstrucţionat justiţia, James Comey consideră că nu are competenţele necesare pentru a spune dacă discuţia pe care a avut-o cu preşedinte a fost o tentativă de obstrucţionare a justiţiei.
