Aflată deja la cea de-a IV-a ediţie, Conferinţa Internaţională ”Politică. Diplomaţie. Cultură”, devine tradiţie pentru Craiova, reuşind să atragă atenţia prin diversitatea culturală pe care o propune participanţilor. Deschiderea lucrărilor de comunicare s-a făcut, ieri, într-un mod aparte, la Muzeul de Artă fiind întâmpinaţi înalţi oaspeţi polonezi cu care, după cum se ştie, Craiova are o frumoasă relaţie de prietenie, datorită ospitalităţii pe care, în vremuri grele de război, craiovenii au arătat-o refugiaţilor din această ţară Ambasadorul Poloniei în România, Excelenţa Sa, Marcin Wilczek, a fost prezent la eveniment şi a scos în evidenţă prezentul şi viitorul pe care românii şi polonezii şi-l construiesc împreună.
Organizatorii acestei ediţii – Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman”, în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone la Bucureşti, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – Secţia de Ştiinţe Arheologice şi Istorice şi Universitatea din Craiova (Facultăţile de Ştiinţe Sociale şi Teologie Ortodoxă) – au deschis evenimentul cu o secţiune specială care a fost dedicată poporului polonez, cu care Craiova are o relaţie specială de prietenie, începută în perioade dificile de război. Înalţii oaspeţii polonezi au fost întâmpinaţi, de altfel, la Muzeul de Artă, cea mai frumoasă clădire din Craiova, care are şi o simbolistică aparte pentru această ţară, aici fiind găzduit, în 1939, preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, împreună cu familia şi suita sa.
Ambasadorul Poloniei a deschis lucrările acestei ediţii
Ambasadorul Republicii Polonia în România, Excelenţa Sa, Marcin Wilczek, este însoţit de mai mulţi oameni de cultură din ţara sa – distinşi profesori universitari, cercetători şi istorici, care au susţinut prelegeri în cadrul conferinţei ”1918: Polonia şi România: destine paralele”. Înaltul diplomat polonez a mărturisit că nu se află la prima vizită în Craiova şi că revine întotdeauna cu plăcere aici datorită rolului pe care oraşul nostru l-a avut în istoria ţării sale. ”Nu este prima mea vizită în Craiova, întotdeauna revin aici cu emoţii mari pentru că sunt conştient cât de importantă este Craiova în istoria Poloniei, dar şi în istoria popoarelor noastre. Ne întâlnim într-o clădire foarte frumoasă, cea a Muzeului de Artă, în care în cele mai diferite momente din istoria noastră a găzduit Guvernul polonez. La cimitirul din Craiova se află mormintele soldaţilor polonezi şi la un pas de aniversarea a 100 de ani de la anul 1918, trebuie să ne amintim despre câteva fapte din istorie care ne-au legat relaţia de prietenie”.
Înaltul diplomat polonez a evidenţiat apoi faptul că între Craiova şi Polonia nu este legată doar de trecutul istoric, fiind legate şi printr-o strânsă relaţie de cooperare care se desfăşoară în prezent. „La Universitatea din Craiova este Centrul de Limbă şi Cultură Poloneză, Polonia şi România sunt prezenţi în UE şi NATO, armată română este prezentă astăzi în Polonia, iar în curând un detaşament polonez va fi prezent şi aici în Craiova. Sunt convins că relaţiile noastre vor continua şi vor avea o bază foarte solidă. Îmi doresc ca aceste relaţii să se bazeze pe respect şi pe prietenie, pe cooperarea noastră. Sper ca acest eveniment va contribui ca faptul că se vor cunoaşte mai bine relaţiile dintre România şi Polonia şi va aduce informaţii noi”, a mai spus Excelenţa Sa, Marcin Wilczek.
”Centenarul Unirii, moment de examen pentru clasa politică şi societate”
Secretarul de stat în Departamentul „Centenar” al Guvernului României, Cristian Ioan-Videscu, a fost prezent la evenimentul de la Muzeul de Artă şi a vorbit despre importanţa manifestărilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la actul Unirii de la 1918. „Centenarul Unirii este un moment istoric pe care avem şansa să îl trăim cu toţii şi pe care îl împărtăşim cu alte popoare, printre care şi poporul polon, prieten şi aliat. Îl privim ca pe un moment de bilanţ şi ca pe un punct zero pentru ceea ce poporul român şi noi toţi ne dorim să facem de acum înainte. Lumea se schimbă şi trebuie să ţinem pasul cu ceea ce se întâmplă, din toate punctele de vedere. Sunt vremuri uneori mai tulburi, alteori mai agitate, lumea este alertă, astfel de evenimente au un mare rol de a ne atrage atenţia cu privire la schimbările care se petrec şi modul cum noi trebuie să ţinem pasul cu ele. Centenarul României, din acest punct de vedere, este un moment zero în care, dincolo de ceremonii şi de manifestări culturale, este şi momentul nostru de examen, de maturitate politică. Nu a Guvernului, ci a întregii clase politice şi a întregii societăţi”.
Oficialităţile oraşului au salutat prezenţa oaspeţilor din Polonia
Oficialităţile oraşului au salutat prezenţa oaspeţilor din Polonia, scoţând în evidenţă relaţiile de prietenie care se păstrează între cele două popoare, şi în mod special cu municipiul Craiova. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Oana Bică, a salutat prezenţa oaspeţilor polonezi şi a vorbit despre legătura tot mai puternică pe care timpul o sudează dintre cele două popoare. scos în evidenţă relaţia de prietenie pe care timpul a făcut-o şi mai puternică. ”Evenimentul de astăzi este un mod de a sărbători o relaţie de apropiere care a traversat veacurile, rămânând la fel de puternică. Iar dovada o avem inclusiv prin faptul că, în aceste zile, aniversăm trei ani de remarcabilă activitate a Centrului de Limbă şi Cultură Poloneză din Craiova, o altă punte pe care am aşezat-o pe calea unei mai bune cunoaşteri reciproce”, a declarat vicepreşedintele Oana Bică.
Prefectul de Dolj, Dan Narcis Purcărescu, a declarat că legătura Craiovei cu Polonia nu poate fi contestată sub nici o formă, iar conferinţa de astăzi nu reprezintă decât o reconfirmare a acestui lucru. ”Universitatea din Craiova, prin Facultatea de Litere, cu sprijnul Ambasadei Poloniei la Bucureşti, a reuşit să creeze, în urmă cu trei ani, încă o punte de legătură între capitala Olteniei şi statul polonez, prin Centrul de limbă şi cultură poloneză. Îmi exprim speranţa că relaţiile româno-poloneze vor dăinui peste timp, iar craiova va deveni un centru de interes al oamenilor din mediul economic, dar şi cultural al Poloniei”.
Viceprimarul Craiovei, cu atribuţii de primar, Adrian Cosman a spus despre evenimentul cultural că este un prilej special pentru autorităţi şi comunitatea culturală, deopotrivă, de a evoca excelentele relaţii dintre cele două ţări. „Relaţiile dintre România şi Polonia au continuat, de-a lungul tmpului, pe diverse planuri, fie că este vorba de colaborări excelente în plan diplomatic, fie că artiştii noştri şi polonezi au realizat împreună lucruri minunate, istoria puncta de fiecare dată momente memorabile. Continuă şi în zilele noastre cu o excelentă colaborare între soldaţii români şi polonezi, în cadrul misiunii NATO, gestionate impecabil de Brigada 2 Infanterie Rovine din Craiova, împreună cu omologii dumnealor din Polonia”.
„Modernitatea noastră se datorează intelectualilor polonezi din secolul al XVII-lea”
Conferinţa care se desfăşoară la Craiova pe parcursul a două zile, continuând aşadar şi astăzi, are în centrul său comunitarea universitară craioveană, care se află într-un dialog cultural cu profesori din mai multe centre universitare din ţară – Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Suceava, Târgovişte.
Prorectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Nicolae Panea, a plasat contactele româno-poloneze mult înaintea războaielor mondiale, vorbind despre rolul pe care societatea poloneză a secolului XVII-lea l-a avut asupra modernizării statului român. ”La prima vedere, Craiova nu ar avea foarte mari legături istorice cu Polonia, exceptând migraţia provocată de cel De-al Doilea Război Mondial şi ospitalitatea craiovenilor faţă de refugiaţii polonezi. Nu este aşa, pentru că, dacă ne gândim că prima modernitate a românilor se datorează, în principiu, Poloniei. Primii intelectuali de marcă, cronicarii secolului al XVII-lea, au fost şcoliţi în Polonia, în Iovul care acum nu mai este în Polonia. Ne gândim că numai prin cultură, lumea care începe să derapeze poate să fie cunoscută. Relaţiile dintre noi şi Polonia nu pot fi adâncite decât prin educaţie şi cultură”, a accentuat prof. univ. dr. Nicolae Panea, care a mărturisit că activitatea Universităţii din Craiova, în raport cu universităţile poloneze s-a intensificat în ultima perioadă.
„Relaţiile de alianţă au existat şi merită să le analizăm din perspectivă istorică”
Decanul facultăţii de Ştiinţe Sociale, prof. univ. dr habil. Sorin Liviu Damean, a mărturisit că, la ediţia a IV-a, s-a venit cu o secţiune aparte consacrată relaţiilor româno-poloneze, datorită colaborării existente între Ambasada Poloniei la Bucureşti, oficialităţile oraşului Craiova, Universitatea din Craiova şi Centrul de Limbă şi Cultură poloneză.
”Ne bucurăm că avem acest prilej deosebit de a colabora şi rememora momente aparte din istoria celor două popoare. Colegii noştri de la universităţile din Polonia s-au concentrat asupra anului 1918 şi câţiva dintre colegii noştri de la Facultatea de Ştiinţe Sociale, mai ales de la Specializarea Istorie, s-au concentrat asupra relaţiilor româno-polone în perioada interbelică şi în perioada ulterioară. Astfel de relaţii au existat, au fost relaţii de bună vecinătate, de colaborare, de alianţă la un moment dat, şi merită să ne aplecăm asupra acestor momente şi să le analizăm din perspectivă istorică”. Decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale a punctat perioada interbelică, drept una dintre cele mai bogate la nivelul cooperării între cele două state. ”Mareşalul Jozef Pilsudski a venit în România şi în 1922, şi în 1928, şi în 1931, iar preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, s-a aflat în România şi în 1937”, a spus istoricul craiovean.
***
În holul de la etajul muzelui, s-a putut vizita o interesantă expoziţie de fotografie istorică. Pregătită de Biblioteca Judeţeană, expoziţia a surprins pe hârtie fotografică alb-negru vizitele delegaţilor polonezi în România în decursul istoriei. Participanţii au fost invitaţi apoi în „Sala Oglinzilor”, unde s-au desfăşurat sesiunile de comunicări ale primei conferinţe,”1918: Polonia şi România – destine paralele”, susţinute de profesori universitari polonezi – Krzysztof Nowak, de la Universitatea Silesia din Katowice; Jan Stanislaw Ciechanowksi, de la Universitatea din Varşovia şi Agata Stolarz, de la Institutul Europei Centrale şi de Est din Lublin.