Preşedintele BNS, Dumitru Costin: ”Curricula şcoalară conţine foarte multă teorie şi doar puţină practică”

0
390

Proiectul ”Garanţii pentru tineri” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, s-a derulat pe parcursul a doi ani, urmând să se încheie pe 24 iunie, fiind implementat în regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud- Vest Oltenia, Sud Muntenia şi Sud- Est. Liderul proiectului este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, alături de trei parteneri: Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Asociaţia Patronul Tinerilor Întreprinzători din România şi Blocul Naţional Sindical. Obiectivul general al acestui proiect îl constituie oferirea unui set de măsuri active de consiliere şi orientare profesională, programe de calificare, programe de ucenicie în societăţi comerciale şi instituţii publice, cât şi asistenţă în căutarea unui loc de muncă.

Proiectul a fost prezentat ieri, la Craiova, de către Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Timp de aproape două ore, acesta le-a vorbit tinerilor, în sala Romanescu a Centrului Multifuncţional, despre modul în care se face şi ar trebui să fie ghidaţi tineri pentru a-şi alege drumul în viaţă din punct de vedere profesional. ”O schimbare de fond în conţinutul sistemului educaţional, în sensul să se facă mai multă practică decât teorie. Inspectoratele şcolare s-au arătat dispuse să colaboreze cu noi, avem peste 250 de parteneriate cu instituţiile de învăţământ. Ei sunt dispuşi să colaboreze cu noi în ceea ce priveşte consilierea tinerilor, dar invocă că au o problemă cu timpul şi cu personalul specializat pentru orientarea profesională. Mai este şi o problemă cu curricula şcoalară care conţine foarte multă teorie şi doar puţină practică. Marea majoritate a laboratoarelor nu sunt dotate corespunzător şi nu este un lucru bun deoarece există posibilitatea ca şcolile din România să poată să acceseze fonduri nerambursabile pentru dotarea atelierelor şi chiar pentru pregătirea profesorilor. Cadrele didactice spun însă că aici intervine o altă problemă: cea legată de co-finanţarea proiectelor. Ar trebui ca autorităţile locale să le aloce suplimentar fonduri pentru a acoperi aceste co-finanţări. Dar şi aici intervine altceva, vorbim de politizarea care se face asupra şcolii, ceea ce este un lucru nefiresc”, a arătat Dumitru Costin.

Companiile mari nu sunt interesate să angajeze tineri

Potrivit preşedintelui BNS, şcoala este izolată de mediul de afaceri. ”Propunerea noastră a fost să se meargă pe o stimulare fiscală a mediului de afaceri care investeşte în şcoala românească. Trebuie să îi învăţăm pe oamenii de afaceri să bage bani în pregătirea elevilor şi nu doiar să stea la uşa clasei şi să spună că nu le plac elevii fiindcă nu sunt bine pregătiţi”. În opinia liderului BNS, companiile mari au disponibilitate să aibă parteneriate cu şcolile, dar sunt destul de rigide în a angaja tineri proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii, şi asa din cauza politicii lor interne. ”Ei lucrează cu firme specializate în recrutarea de personal şi spun că nu mai au timp pentru ucenicie. Pentru companiile mari, conceptul de ucenicie nu este agreat, însemnând foarte multă birocraţie şi hârţogărie, ori toate acestea sunt costuri din partea lor”. La polul opus sunt IMM-urile. Firmele mici angajează mult mai mulţi elevi fără Bac deoarece aceştia ”sunt o forţă de muncă ieftină şi se pot debarasa mai repede de aceştia”.

Elevii nu sunt consiliaţi în şcoală pentru alegerea carierei

O problemă există şi în şcoli. Consilierea elevilor în ceea ce priveşte cariera pe care o vor urma se face ca şi urmă cu mulţi ani, adică în familie. Părinţii sunt cei care le spun copiilor spre ce ar trebui să se îndrepte. Sau mai există varianta ca, la şcoală, dirigintele sau un alt profesor mai implicat în viaţa elevilor să le mai dea câte un sfat. ”Recunosc că problema porneşte din învăţământ. La noi nu există consiliere pentru că nu există personal care să facă acest lucru. Abia acum se conturează un corp profesoral care să ajute elevii să se orienteze spre o profesie de pe băncile liceului. Nu s-a făcut nici un progres în ceea ce priveşte consilierea şi orientarea elevilor în carieră, chiar putem spune că există o ruptură fantastică între şcoală şi familie”, a declarat Janina Vaşcu, inspector şcolar adjunct.

ISJ Dolj vrea să readucă în atenţie şcolile profesionale

 Aceasta a mai spus că ISJ Dolj se află într-o fază incipientă de a readuce în atenţie şcolile profesionale deoarece că se caută tot mai mulţi meseriaşi. ”Familiile nu mai acceptă ca fii sau fiicele lor să meargă la o şcoală profesională decât înnişte cazuri excepţionale când oameni de afaceri se implică şi le oferă multe alte beneficii. Vom munci foarte mult pentru a depista cauzele, dar nu ştiu dacă va veni o rezolvare în ceea ce priveşte relansarea acestor şcoli profesionale”. Aceasta mai spus că ISJ Dolj intenţionează să cheme la masa discuţiilor şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, dar şi ai tinerilor. „Trebuie să îi lăsăm şi pe tineri să spună ce vor. Trebuie să îi încurajăm să rămână şi să construiască aici, în ţara lor, şi să nu mai plece în alte ţări pentru că nici acolo nu fug câinii cu covrigi în coadă”.