Cu semnificaţia ei istorică, ziua de 9 Mai 2023 găseşte statele europene, de această dată, într-o stare de nelinişte, după ce au trăit în pace, de la finele celui de al doilea război mondial. În Rusia, precum şi în ţările desprinse din fosta Uniune Sovietică, celebrarea zilei de 9 Mai –şi nu de 8 Mai- ca ziua Victoriei, marchează capitularea, fără condiţii, a Germaniei naziste şi sfârşitul celui de al doilea război mondial sau Marelui război patriotic, cum se numeşte la Moscova. Şi asta fiindcă actul a fost semnat, la cererea lui Stalin, la 8 mai 1945, la Berlin, puţin după orele 23.00, când deja la Moscova era ora 1.00, adică ziua de 9 mai. Că Volodimir Zelenski vrea să legitimeze ziua de 8 Mai, ca ziua comemorării victoriei, contra Germaniei naziste şi ziua de 9 Mai – ziua Victoriei, ca la Bruxelles sau Paris, prilej de a primi vizita la Kiev a preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, n-are nicio relevanţă istorică. În 1965, la împlinirea a 20 de ani de la sfârşitul războiului, Leonid Brejnev a făcut din ziua de 9 Mai o mare sărbătoare. Vladimir Putin a preluat o parte din moştenirea sovietică, dar a respins alta. El are un cult pentru al doilea război mondial, mai mare decât pentru revoluţia bolşevică din octombrie 1917. Stalin este „glorificat”, iar Lenin trimis la pubela istoriei. Pentru conservarea imaginii de mare putere militară şi a patriotismului rus, în Piaţa Roşie se organizează o veritabilă celebrare naţională cu defilare, mai puţin somptuasă. Anul acesta, nu este exclus, ca părinţii îndoliaţi să aducă fotografii ale apropiaţilor, care şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucraina, şi manifestarea în sine să fie cea mai modestă cunoscută vreodată. Vladimir Putin va asista la defilarea de azi, a confirmat purtătorul său de cuvânt, agenţiei Interfax, în pofida acuzaţiilor, la adresa Kievului, de a se fi aflat la originea atacului cu drone, considerate „act terorist” şi „tentativă de asasinat”. Volodimir Zelenski a negat orice implicare în această afacere, deşi întâmplător se afla într-o vizită în afara ţării. Măsurile de securitate au fost ranforsate. Pentru prima dată, în ultimii 10 ani, Piaţa Roşie a fost închisă vizitatorilor (27 aprilie – 10 mai) şi tot pentru prima dată, ziariştii din ţările „inamicale” n-au acces la eveniment. Începând de la ora 10.00 circa 10.000 militari (11.000 anul trecut) şi 125 vehicule vor defila. Dintre şefii de stat -aliaţi ai Rusiei- au făcut deplasarea cei ai Belarusului, Kazakhstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Kirgistanului, Uzbekistanului şi Armeniei, reprezentând state membre a Comunităţii statelor independente. În provincie defilarea militară a fost anulată, în oraşele frontaliere. În discursul său Vladimir Putin a spus că viitorul Rusiei este în joc, în acest conflict. Kievul se pregăteşte să câştige războiul pe teren, până la sfârşitul anului, a declarat Volodimir Havrylov, ministrul adjunct al Apărării, într-un interviu pentru The Independent, dar s-a arătat vag în privinţa datei contraofensivei, care rămâne iminentă, condiţionată şi de starea vremii. Havrylov a afirmat că, Rusia a suferit peste 200.000 de pierderi de oameni, de la invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar cifra nu poate fi verificată imediat. Rezistenţa eroică a oraşului Bakhmut, din Doneţk, a jucat un rol cheie, în pregătirea contraofensivei ucrainiene. Experţii militari ucrainieni şi străini au pus în evidenţă faptul că maşina de război rusă nu este de calitate. Viceministrul ucrainian al Apărării a mai spus că aliaţii occidentali şi firmele producătoare de armament, reticente în debutul războiului la livrarea de arme fără plata în avans, au acceptat plăţi eşalonate. Puţine ţări au crezut că Ucraina poate susţine acest război, devenit acum de uzură. Astăzi forţe armate ucrainiene sunt antrenate, dispun de tancuri Challanger, trimise de Regatul Unit, de M1A2 Abrams şi Bradley trimise de Washington, tancuri Leopard, drone ş.a.m.d.. Războiul va fi câştigat de Ucraina graţie avansului tehnologic. Ucraina refuză orice idee de a face concesii teritoriale, în cadrul unor eventuale negocieri, chiar cu teritoriile aflate acum sub ocupaţie rusă. Ce paradox: “Război şi pace”, romanul lui Tolstoi a fost început în limba franceză. Aristocraţia rusă a vorbit întotdeauna perfect franceza, limbă europeană.
