După realegerea sa, pentru un al treilea mandat prezidenţial, în martie a.c., Vladimir Putin a preluat luni oficial funcţia, într-o festivitate somptuoasă. Reîntoarcerea sa la Kremlin pune Rusia pe aliniamentul stabilităţii, asigură partizanii săi. Stabilitate sau stagnare? Imposibil de spus dacă noul guvern, condus de fostul preşedinte, Dmitri Medvedev, va fi suficient de îndrăzneţ pentru a întreprinde reforme structurale necesare sau va miza pe renta aleatorie a hidrocarburilor pentru a asigura dezvoltarea uneia din marile ţări ale lumii. Climatul politic pare neperturbat. Ales în luna martie, cu peste 64% din voturi în primul tur de scrutin, Vladimir Putin dispune de o bază politică. Cu toate acestea, sondajele relevă profunde fracturi în societatea rusă. Adversarii lui Putin sunt tinerii educaţi, care accesează pe net şi nu suportă propaganda mincinoasă a regimului, gospodinele care se confruntă cu creşterea chiriilor, automobiliştii imobilizaţi zeci de minute pentru a trece convoiul „domnilor” escortaţi de Mercedesuri. Tânăra generaţie nu mai doreşte stagnare şi, mai mult, vrea libertăţi politice. Putin III va fi mai reformator ca niciodată, a promis purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov. „El va avea idei noi şi va crea noi alianţe”. În discursul din Dumă, Camera superioară a Parlamentului, preşedintele a promis încă de la 11 februarie a.c. sfârşitul birocraţiei şi corupţiei, principalele obstacole în calea investitorilor străini. Potrivit Doing Business, indicele climatului de afaceri perceput de Banca Mondială plasează Rusia pe locul 120 din 183 de ţări. Kremlinul ocupă locul 20. Reformator în economie, Vladimir Putin lasă impresia că ezită să admită schimbări în domeniul politic. Obsedat de control, fostul agent KGB a revenit deja asupra promisiunii desemnării guvernatorilor de regiuni prin alegeri. După 2004, aceştia au fost numiţi direct de Kremlin. De acum înainte vor fi aleşi prin sufragiu universal, dar, înainte de a deveni candidaţi, ei trebuie aprobaţi de „părintele naţiunii”. Acelaşi lucru şi cu apariţia unui nou canal de televiziune, care ar urma să fie mai puţin cenzurat decât celelalte. Potrivit decretului semnat recent, directorul şi redactorul-şef vor fi numiţi… de către Kremlin. Economia rusă a cunoscut în era Putin o creştere fără precedent. PIB-ul său a trecut de 200 miliarde de dolari în 1999 şi de 1.900 de miliarde în 2011. Cât timp preţul barilului de petrol este ridicat, datele macroeconomice sunt bune. Creşterea economică a atins 4,3% în ultimii doi ani, bugetul este excedentar, iar rezervele valutare au atins 514 miliarde dolari. Spre deosebire de SUA şi ţările din zona euro, Rusia are o datorie externă mică, de numai 10% din PIB. Autorităţile ruse au prevăzut să se împrumute anul acesta de 7 miliarde de dolari pentru a finanţa deficitul bugetar datorat promisiunilor electorale făcute de Vladimir Putin: creşterea salariilor pentru poliţişti, militari, profesori, doctori, dar şi majorarea pensiilor. Un ambiţios program de reînarmare prevede injectarea, până în 2020, a 23 de miliarde ruble (590 miliarde euro) în industria militară. Contestat de Alexei Kudrin, fostul ministru de Finanţe, concediat din cauza criticilor sale, acest program militar pune în pericol stabilitatea Rusiei. Ultradependenţa de preţul petrolului (60% din veniturile bugetare) pune economia în situaţie nesigură. În cazul în care se doreşte mare producător de petrol, Rusia va trebui să dezvolte noi depozite în Antartica, în Siberia Orientală şi în Marea Neagră. Până acum, principalele regiuni petroliere, Siberia Occidentală, în special regiunea Tiumen, a asigurat extracţia a cca 60% din petrolul rusesc. Potrivit Agenţiei Internaţionale de Energie (AIE), peste 700 miliarde de dolari vor trebui investiţi până în 2035 pentru menţinerea nivelului actual de producţie. Ceea ce este imposibil fără un parteneriat occidental. După dezamăgirea cu British Petroleum (BP), grupul public rus Rosneft a ales, la 30 august 2011, colaborarea cu gigantul american Exxon Mobil pentru a exploata marile rezerve de hidrocarburi din Marea Kara, o suprafaţă de 126.000 de km pătraţi din Oceanul Arctic. Problema majoră cu care se confruntă Rusia este scăderea populaţiei, ţara având în prezent 142,9 milioane locuitori, faţă de 145,1 milioane locuitori în 2002. Cu un standar de viaţă mai ridicat, Moscova este un magnet care atrage tot mai mulţi tineri, ajungând la o populaţie de 11,5 milioane locuitori, dinamică pe care doar Caucazul de Nord, cu populaţie predominant islamică, o mai înregistrează.
