Deputatul PDL de Buzău, Cezar Preda, are, faţă de mulţi colegi ai săi de partid, o calitate: îl ia, uneori, gura pe dinainte, cum se zice în folclor. Şi mai spune şi ce gândeşte. Deunăzi, le-a zis-o aliaţilor PDL la guvernare – UNPR şi UDMR – că „au un comportament duplicitar şi neprietenos”, încercând „să tragă spuza, să obţină avantaje electorale”. Dar Cezar Preda nu se opreşte la aceste „evaluări” generale şi insinuează că „UDMR şi UNPR îşi permit aceste atitudini pentru că văd că nu au la masă un partid cu o conducere de fier, capabilă să riposteze la orice şantaj de genul acesta”. Trimiterea la Emil Boc este străvezie. De altfel, a şi cerut preşedintelui PDL „să intervină hotărât”, pentru că „nu este corectă o asemenea politică”, în care UDMR şi UNPR îşi văd de interesele electorale şi politice şi vor să le realizeze „pe spatele PDL”. Logica deputatului PDL, la prima vedere, este corectă. Incorectă este dialectica. La o zăbovire mai prelungită asupra nemulţumirilor sale se poate demonstra acest lucru. La ce s-ar fi aşteptat acum deputatul de Buzău din partea „aliaţilor”? La corectitudine politică? Ambele partide enunţate îşi urmăresc propriile interese electorale într-un moment în care sondajele arată ce arată şi mai mult conferă frisoane decât îndreptăţite speranţe. Cum s-a format UNPR-ul? Din devotament neţărmurit pentru „interesul naţional”, sau din meschine interese personale sau de grup? După ce au trădat fără remuşcări PSD-ul, PNL-ul şi PC-ul, mare filosofie să facă acelaşi lucru şi cu PDL-ul. Ce-au avut şi ce-au pierdut. Cam aşa stau lucrurile. Şi asta e politichia dâmboviţeană în anul 2012. Dă-mi ca să-ţi dau. Au politicienii noştri neabătute convingeri structurate, de un fel sau altul? Nu mai spun de dreapta şi de stânga, cum există în lumea civilizată, căreia avem pretenţia că îi aparţinem. Mor ei de grija electoratului? La noi, după ce unul îi înjură pe adversari timp de trei ani şi jumătate, în orice împrejurare, cu motiv dar şi fără, pe la tot felul de şezători politice organizate de televiziuni, te trezeşti cu el cooptat exact în tabăra celor pe care îi stigmatizase din toţi boşogii. Nimic nu legitimează moralmente astfel de abjurări, dar pentru toţi „partidul” e bun cât timp îi acordă credit. Când o lasă mai moale şi zboară puiul cu aţa, îşi face vânt şi politicianul în altă tabără, mai generoasă. După ce partidul domnului Cezar Preda a moşit în Parlament grupul de traseişti al UNPR-ului, acum, după ce li s-a uscat ombilicul, fireşte că-şi caută un rost pe scena politică. Şi încă n-au arătat tot. Halal cumetrie!, afirmă, indignat, deputatul Cezar Preda. Exclamarea e picantă. Bine că n-a spus altceva, după ce simbioza dintre PDL şi UNPR nu mai pare la fel de teafără ca anul trecut. Deşi partidul portocaliilor mai are sevă. Spunea undeva I.D. Sârbu, că tot s-a lansat la Târgul de carte Gaudeamus volumul „Zidul de sticlă”, despre interesul Securităţii faţă de marele intelectual: „Curva e curvă până moare şi marxistul până-l doare”. Ce, nu avea dreptate?
