Venirea, începând cu data de 20 ianuarie a.c., la Casa Albă, a lui Donald Trump este prefaţată de gesturi, deloc liniştitoare, pentru europeni. Şi ele sunt numeroase. Pentru început vin de peste ocean. Taxe vamale de 25%, dacă Ottawa nu luptă mai mult împotriva drogurilor şi imigraţiei ilegale, acesta a fost primul avertisment al viitorului preşedinte american, care a mai spus că mulţi canadieni şi-ar dori ca ţara lor să devină al 51-lea stat american. În cadrul unei conferinţe de presă la West Palm Beach, Florida, marţi 7 ianuarie Donald Trump a reiterat ideea expansiunii americane care ar valida conţinutul „epocii de aur”, promisă alegătorilor. Ţinte vizate: Canalul Panama, Canada şi Groenlanda. În primul său mandat, Donald Trump impusese tarife de 25% la importurile de oţel şi 10% la cele de aluminiu, la care Ottawa a răspuns prin ţintirea anumitor produse. Să ne întoarcem puţin în timp. Imediat după anunţul făcut la 29 noiembrie, anul trecut, de Donald Trump, premierul Trudeau a făcut o vizită surpriză, dar inoperantă, la Mar-a-Lago în Florida, pentru a discuta cu viitorul locatar al Casei Albe. Marţi 7 ianuarie a.c. prim-ministrul canadian, de acum demisionar, a decretat: „Niciodată, dar niciodată, Canada nu va face parte din SUA”, reacţionând astfel la declaraţiile viitorului preşedinte american. Asta după ce acesta averizase, în conferinţa de presă, că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, acest aliat nordic subvenţionat de SUA. Canada nu va da niciodată înapoi, a afirmat şi ministrul canadian de Externe, Melanie Joly, unul dintre candidaţii la înlocuirea lui Justin Trudeau, care şi-a anunţat la începutul săptămânii demisia, rămânând în funcţie, până la sfârşitul lunii marie, când Partidul Liberal va desemna un succesor. Atacurile lui Donald Trump, din ultimele săptămâni, au contribuit la agravarea crizei politice din Canada, soldată cu căderea lui Justin Trudeau, aflat în funcţie din 2015. Convins de îndată, că noul mandat al lui Donald Trump va fi unul aparte, în care se vor reseta multe. Nu e mai puţin adevărat că demisia lui Justin Trudeau are legătură nemijlocită cu problemele politice interne –numeroase scandaluri- între care demisia la 16 decembrie anul trecut a ministrului de Finanţe, vicepremierul Crystia Freeland. Însă plecarea intempestivă a premierului canadian este consecinţa revenirii la Casa Albă a lui Donald Trump, care de fapt simbolizează o victorie a dreptei (conservatori şi naţionalişti) asupra progresiştilor de ultra-stânga. Fiul fostului premier canadian Pierre Elliot Trudeau, prezentat ca exponentul unei noi generaţii de lideri, autointitulat feminist, apărător al mediului, drepturilor refugiaţilor, a înţeles că nu se va putea adapta la noile tendinţe ale Washingtonului. O altă viziune politică, îndelulg preparată. Mai mult, unii dintre susţinătorii ideologici ai lui Trudeau s-au arătat dezamăgiţi: acesta a promis că va respecta cele mai înalte standarde etice, dar s-a constatat că de două ori a încălcat legile privind conflictul de interese. A declarat că ţara sa Canada s-a întors pe scena internaţională, dar aliaţii au spus că nu-şi face datoria, în privinţa cheltuielilor NATO, a scris Washington Post. Şi sunt mai multe reproşuri, mai mult sau mai puţin întemeiate. Cu toate acestea antipatia preşedintelui american, faţă de el a jucat un rol, poate chiar esenţial. Noul preşedinte american şi echipa sa au lansat un atac asupra liderilor liberali din Occident, şi de acum avem cunoştinţă de faptul că Elon Musk s-a opus deschis elitelor conducătoare din Marea Britanie şi Germania, declarând deschis sprijinul pentru forţele dreptei. Bineînţeles, Canada nu va fi anexată, fie şi numai pentru faptul că acest stat ar schimba radical situaţia electorală în favoarea democraţilor (canadienii votează tradiţional pentru liberalii de orice tip) dar semnalul către Europa a fost trimis. „2025 arată grozav” a comentat Elon Musk, la anunţul demisiei lui Trudeau. Este clar că lucrurile abia încep să se mişte. Semnalul, aşadar, a fost dat.
