Ucraina: O situaţie tot mai confuză, de la o zi la alta

Acum toată lumea este de acord: anul început -2024- va fi anul tuturor pericolelor pentru Ucraina. Însoţind eşecurile de pe câmpurile de luptă, perturbările din sânul puterii de la Kiev, dependenţa complet militară şi financiară în care se află ţara, toate acestea „factori de risc”, deznodământul nu se mai joacă doar în Donbas, Crimeea sau chiar la Kiev, ci în campania prezidenţială, aflată la debut, americană, prefaţată de „primarele” ei, şi în criza politică germană, în măcelul din Gaza, ca să nu mai vorbim de erupţiile care vor apărea cu siguranţă în alte părţi ale lumii, pe măsură ce plăcile tectonice ale ordinii mondiale sunt puse în mişcare. Euforia războinică şi orbitoare din partea liderilor UE se va stinge treptat. Nu puţini sunt aceia care realizează cu groază că Ucraina ar putea pierde acest război şi mult mai grav pentru Occident, Rusia să-l câştige. Mai ales dacă Washingtonul nu-şi menţine ajutorul susţinut pentru Ucraina, care se confruntă cu un potop de atacuri cu drone şi rachete din partea Rusiei, riscând să piardă din credibilitate. În pofida cererilor repetate ale lui Zelenski, pentru un nou ajutor financiar şi militar, fără de care ţara nu poate supravieţui ameninţărilor ruse, mai ales că fabricile sale, sub raza de acţiune a focului rusesc, nu produc armele necesare. Dezbaterea privind livrarea rachetelor de croazieră Taurus, Kievului, se intensifică în Germania, unde mai mulţi politicieni solicită cancelarului să dea aprobarea de rigoare. Numai că şi cancelarul se află în mare dificultate, prin greva fermierilor. Promisiunea că va ajuta Ucraina atât timp cât este necesar pare estompată, câtă vreme Europa oferă ajutor suficient pentru ca Ucraina să nu piardă, în continuare din teritoriu şi nu să elibereze ceea ce este ocupat. Armata ucrainiană susţine că a doborât 18 din 51 de rachete lansate de Rusia împotriva infrastructurii critice, în mai multe regiuni ale ţării. Apărarea aeriană ar fi doborât şi 8 drone Shahed se fabricaţie iraniană. Dar cele nedoborâte au făcut ravagii. La rândul său Rusia a evacuat câteva sute de locuitori din Belgorod, un mare oraş situat la graniţa cu Ucraina, ţinta mai multor atacuri din partea armatei ucrainiene. Această măsură fără precedent, este în contradicţie cu eforturile Kremlinului care se străduie să dea imaginea avantajoasă, că războiul nu afectează viaţa şi securitatea de zi cu zi a cetăţenilor săi. Un detaliu insuficient luat în seamă: Vladimir Putin a mers la luptătorii răniţi şi familiile celor decedaţi, şi a dat un avertisment: niciunul din „slujitorii poporului” să nu aibă cea mai mică îndoială în privinţa caracterului exemplar al acţiunilor armatei ruse. Contextul neliniştitor se agravează de la o zi la alta: unii cer ca Ucraina să cedeze o parte ocupată Rusiei şi să îngheţe conflictul, alţii vorbesc de necesitatea creării unei armate europene. Nedumerirea creşte şi în societatea rusă şi în cea ucrainiană.