Cine o spionează pe Angela Merkel?

0
62

În iunie 2014, justiţia germană anunţa deschiderea unei anchete privind ascultarea prezumată a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel, de serviciile secrete americane, dezvăluire făcută de ex-consultatul NSA, Edward Snowden. Momentul coincidea cu prezenţa în Europa a preşedintelui Barack Obama pentru o întâlnire cu principalii lideri ai vechiului continent, printre care şi Angela Merkel, care s-a plâns de acest „lucru”, considerat deloc prietenos. Protecţia vieţii private este un subiect sensibil în Germania, o ţară marcată de dictatura nazistă şi apoi comunistă în ex-RDG. Zilele trecute, cotidianul „Bild”, după difuzarea pe Twitter a datelor personale ale unor lideri politici din Germania, între care şi cancelarul german, a menţionat că s-a apelat la serviciile americane pentru ajutor. Vineri, 4 ianuarie a.c., un comunicat al ministrului de Interne, Horst Seehofer, preciza că „primele analize lasă să se înţeleagă că datele au fost recuperate în urma utilizării frauduloase a codurilor de acces la serviciile de stocare, a conturilor de email şi serviciilor de socializare”. La rândul său, ministrul Justiţiei Katarina Barley, a denunţat „un atac grav” iniţiat de persoane care doresc să saboteze încrederea în democraţie şi în instituţii. Un punct de vedere avizat a enunţat şi Arn Schonbohm, responsabilul Oficiului federal de securitate tehnologică a informaţiilor. Datele legate de cancelarul Angela Merkel sunt însă de o amploare limitată şi deloc sensibilă, a menţionat unul din purtătorii săi de cuvânt, pentru a calma lucrurile. Potrivit documentelor postate online este vorba de două adrese email ale cancelarului, semi-publice, un număr de fax şi alte lucruri lipsite de relevanţă. După primile analize, însă, datele vizează mediul politic, aleşii Parlamentului European, Bundestag, parlamentele regionale. Mai mult, potrivit media, partidele politice au fost vizate cu prioritate, precum şi oameni de televiziune şi chiar comedianţi. Oricum, autorii acestei divulgări, de o amploare inedită pentru lumea politică germană, nu au fost identificaţi. Ieri, site-ul săptămânalului “Der Spiegel” a menţionat numele unui liceean (20 de ani), originar din landul Hesse, care ar fi recunoscut provocarea unui cyber-atac, el fiind acum anchetat de poliţia germană. De asemenea, autorităţile germane au indicat că nu pot spune – deocamdată – dacă datele au fost difuzate în urma unor cyber-atacuri, cum s-a mai întâmplat, sau a unui furt intern. Reţeaua informatică centrală a guvernului nu a fost vizată. Cu toate acestea, poliţia criminală (BKA) şi serviciile de informaţii sunt în alertă. Difuzarea documentelor s-a făcut în luna decembrie, dar „Bild” estimează că datele fuseseră obţinute înainte de luna octombrie 2018, fără a face vreo altă precizare. Un detaliu. Toate marile partide politice germane, în frunte cu CDU, SPD şi Verzii, au fost vizate, cu excepţia partidului de extremă-dreaptă AfD, încât un expert în informaţii al partidului cancelarului, estimează – fără probe convingătoare – că atacul hackerilor vine din mediul apropiat AfD. Potrivit „Bild”, care citează surse anonime, din cadrul serviciilor de securitate, în faţa acestui fapt inedit în istoria ţării, autorităţile germane au cerut ajutor SUA, în principal NSA (National Security Agency), dorindu-se ca agenţii americani să facă presiuni asupra Twitter. Autorităţile din Hamburg lucrează deja cu irlandezii de la CNIL pentru a pune capăt furtului de date, sediul european al Twitter găsindu-se în Irlanda. Hackerii ruşi nu sunt scoşi, bineînţeles, din discuţie, ei fiind bănuiţi de orchestrarea operaţiunilor de influenţare a climatului politic naţional prin cyber-atacuri sau acţiuni de dezinformare. Povestea este încurcată, realmente, şi una din îngrijorările mari, la nivelul Uniunii Europene, este stoparea „fake news-urilor” şi inclusiv George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, s-a exprimat, ieri, pe această temă, generatoare de nelinişte.