Proiectul de teatru comunitar „Reacţie urbană”, iniţiat în toamna anului trecut la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, a adus în faţa publicului, pe 9 şi 10 decembrie 2017, premiera spectacolului „Unde ne întâlnim?”. Scopul proiectului este de a-i cunoaşte pe oamenii din oraşul nostru, iar craiovenii să descopere teatrul aşa cum nu au făcut-o până acum, prin implicare activă într-o producţie teatrală. Următoarele reprezentaţii vor avea loc în acest weekend, pe 13 şi 14 ianuarie, începând cu ora 17.00, intrarea făcându-se pe bază de invitaţii, disponibile la Agenţia teatrală. Proiectul „Reacţie urbană” continuă, iar în luna martie va avea loc castingul pentru următoarea producţie cu titlul „Azi sau mâine?”.
„Reacţie urbană” este cel mai nou proiect al Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, creat special pentru comunitate, care, pornind de la o serie de workshop-uri, a realizat o producţie teatrală trecând prin toate etapele specifice. Proiectul are ca scop producerea a două spectacole – ce pornesc de la două întrebări, „Unde ne întâlnim?” şi „Azi sau mâine?” –, realizate atât cu profesionişti din teatru, cât şi cu cetăţeni ai oraşului selectaţi în urma unui casting.
„Unde ne întâlnim?” reprezintă primul spectacol din cadrul proiectului „Reacţie urbană”, abordând momente din viaţa fiecăruia, puncte comune în care ne întâlnim cu toţii. „Poveşti cu şi despre oameni, care ne demonstrează că, pe lângă diferenţe, există o infinitate de lucruri care ne aduc împreună. Prima iubire, despărţiri, pasiuni ce ne-au rămas constant în suflet, treburi casnice sau zile de şcoală, toate sunt clipe prin care am trecut. 17 personaje de vârste diferite, din medii diferite şi cu poveşti mai mult sau mai puţin asemănătoare te aşteaptă alături de ei pentru a afla unde ne întâlnim”, precizează reprezentanţii teatrului. Protagonişti sunt Ana-Maria Bălosu, David Didu, Sorina Didu, Robertha Gherlan, Mihaela Carmen Grigorescu, Victoria Iană, Georgiana Manea, Elena Marcu, Mircea Mogoşeanu, Gabriela Popescu, Mihai Popescu, Cătălin Praja, Răzvan Rusan, Liliana Toană, Iulia Ţuculanu, Alexandra Voicescu şi Crina Zugrav.
Asemenea unei producţii profesioniste de teatru, spectacolul „Unde ne întâlnim?”, prezentat în decembrie, s-a bucurat de o echipă numeroasă şi implicată în întreg procesul de creaţie: alături de actori s-au aflat dramaturgi, asistenţi regie, asistenţi scenografie, o echipă de fotografi şi editori foto-video. Voluntarii proiectului au fost îndrumaţi de regizorul Laurenţiu Tudor, scenografa Lia Dogaru şi Irina Cîrneanu, specialist PR şi comunicare.
***
Alexandru Mihai – asistent regie: „A fost o experienţă unică din care am învăţat cum se face un spectacol de teatru de la o foaie albă până la emoţiile din faţa publicului. Dar, cel mai important, am descoperit că toată lumea, oricât de diferită ar fi, îşi găseşte un punct comun, ceva ce să îi aducă împreună. M-am descoperit pe mine… o experienţă de autocunoaştere”.
Mircea Mogoşeanu – actor: „Mi-am dezvoltat capacitatea de a lucra în echipă. Primele două spectacole au fost pline de emoţii, iar munca depusă a fost premiată cu ropotul de aplauze de la finalul ambelor spectacole susţinute cu sala plină”.
David Didu, cel mai tânăr membru al echipei: „Am învăţat că pot să îmi fac prieteni în orice împrejurări. Am realizat noi legături de simpatie şi chiar prietenie, prieteni pe care nu o să-i pot uita vreodată. Sper să ne întâlnim din nou pentru a duce şi mai departe tot ceea ce am construit”.
Bălosu Ana-Maria – actriţă: „Am mai jucat pe scenă, dar de data aceasta emoţiile au fost diferite. Au fost mai intense şi mai pline de stângăcie, dar şi de sentiment, întrucât una din poveştile contopite în piesă a fost şi este a mea. Asumată. Unul dintre cele mai frumoase lucruri este sa te amuzi de tine şi de povestea ta, dar, în acelaşi timp, este dificil să vorbeşti despre tine”.
Gabriela Popescu – actriţă: «Prin „Reacţie urbană” mi-am putut îndeplini cel mai mare vis al copilăriei, acela de a deveni „actor”. Mă temeam că poate în timp o să înceapă să-mi displacă ideea asta şi să renunţ încet-încet la a continua cu visul meu, dar nu a fost aşa. Cu fiecare zi de repetiţii şi muncă totul încolţea frumos în mintea mea până am ajuns să fiu sigură că acolo e locul meu, că asta vreau să fac pe viitor, chiar şi după terminarea proiectului».
Dragoş Mihai Nuţă – fotograf şi asistent scenografie: «Am primit, pe lângă rolul de fotograf, pentru care aplicasem, şi cel de asistent scenografie, neştiind nimic despre scenografie, dar cel mai important, neştiind cât de mult îmi va plăcea. Am aflat, însă, din fericire, pe parcurs, şi mi s-a părut extrem de interesantă toată latura „fizica” a piesei şi a experienţei teatrului – decorurile, costumele, tehnica de sunet şi lumini, butaforia».
