În primele nouă luni ale anului 2017 în judeţul Dolj au fost raportate 291 infecţii asociate asistenţei medicale, 59 dintre acestea fiind depistate în sistem sentinelă, în secţiile cu risc crescut (ATI, chirurgie) din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.
Cele mai multe cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale s-au înregistrat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (218), urmat de Spitalul de Boli Infecţioase (40), Spitalul Clinic Municipal Filantropia (19), Spitalul de Neuropsihiatrie (7), Spitalul Leamna (3), Spitalul Segarcea (2), Spitalul Băileşti şi Spitalul Poiana Mare, câte un caz. Unităţile sanitare care nu au raportat niciun caz de infecţie intraspitalicească sunt Spitalul CFR Craiova, Spitalul Calafat, Spitalul Dăbuleni şi Spitalul Filiaşi.
843 de pacienţi incluşi într-un studiu la SCJUC
Un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova s-a derulat în perioada 4-20 iulie a.c. Studiul s-a aplicat la un număr de 843 de pacienţi şiau fost incluse aproape toate clinicile spitalului cu excepţia clinicii de Endocrinologie, NN şi Obstetrică a căror activitate era suspendată sau restrânsă din cauza lucrărilor de igienizare.
În marea majoritate a FO studiate administrarea tratamentului antibiotic iniţial este justificat prin diagnosticul de internare (clinici medicale). În situaţia tratamentelor curative, în nicio FO studiată nu s-a regăsit consemnată durata administrării antibioticului, în momentul iniţierii acestuia.
În marea majoritate a clinicilor chirurgicale s-a constatat o administrare mai judicioasă a antibioticelor şi de cele mai multe ori doar în scop profilactic preoperator, dar au existat şi clinici în care nu era consemnat dacă tratamentul cu antibiotice s-a făcut în scop profilactic sau curativ, neprecizându-se durata administrării antibioticului sau o asociere de antibiotice.
În clinica ATI reprezentanţii DSP Dolj au constatat (la pacienţii cu spitalizări prelungite) că administrarea antibioticelor s-a făcut cu schimbări repetate şi asocieri multiple de antibiotice.
Studiul a scos în evidenţă şi faptul ca în marea majoritate a FO nu era consemnat diagnosticul şi procedura de reevaluare a administrarii antibioticelor la 72 de ore de la internare.
Au existat FO în care tratamentul antibiotic a fost iniţiat în absenţa recoltării unor probe care să susţină şi eventual să stabilească un diagnostic etiologic, în FO consemnându-se numai simptome şi semne clinice, uneori nespecifice unei infecţii bacteriene.
În timpul studiului au fost identificate 6 infecţii asociate asistenţei medicale, 5 dintre aceste au fost identificate în clinica ATI cu dignostic de Sepsis, Pneumonii şi Escare şi 1 IAAM – infecţie urinară Neurologie.
Unul din 300 de pacienţi externaţi are o infecţie intraspitalicească
Potrivit unui studiu prelimiar, desfăşurat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, o persoană din 300 externate are o infecţie nosocomială, iar aproximativ 3 pacienţi din 100 internaţi dezvoltă o astfel de afecţiune pe durata şederii în spital, iar principala cauză este consumul de antibiotice. Institutul Naţional de Sănătate Publică lucrează la un studiu de prevalenţă în 100 de spitale referitor la situaţia infecţiilor intraspitaliceşti. Specialiştii spun că o cauză a infecţiilor nosocomiale este legată de consumul excesiv de antibiotice luate fără prescripţie sau fără sfatul medicului.
Organizaţia Mondală a Sănătăţii anunţă că, la nivelul Uniunii Europene, în privinţa consumului de antibiotice, România se află pe locul 4, după ce anul precedent se situa pe locul 2. Chiar dacă faţă de 2016 consumul de antibiotice a scăzut cu 10%, situaţia rămâne gravă deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui folosite doar dacă celelalte tratamente nu dau rezultate (carbapeneme şi colistin), spun specialiştii. Potrivit OMS, anual, în Uniunea Europeană, mor peste 37.000 de persoane din cauza consumului excesiv de antibiotice fără prescripţie. Printre soluţiile identificate de specialişti se numără: reducerea consumului de a antibiotice prin eliminarea prescripţiei exagerate sau nepotrivite, reducerea posibilităţii de transmitere a bacteriilor multirezistente în unităţile medicale prin screening-ul pacienţilor purtători şi îngrijirea lor separată.
