Patru imobile din Craiova au fost trecute de municipalitate pe lista scurtă a clădirilor ce urmează să fie reabilitate pe proiecte europene. Casa Rusănescu, cunoscută mai mult sub denumirea de Casa Căsătoriilor, are cele mai mari şanse de a fi modernizată prima, autorităţile reuşind să adjudece, recent, licitaţia pentru partea de proiectare.
Serviciile de proiectare pentru Casa Rusănescu au fost estimate de municipalitate la suma de 95.000 de lei. Pe lângă proiectul tehnic, autorităţile au mai cerut şi alte studii pe baza cărora se vor începe lucrările la imobilul de pe bulevardul ”Ştirbei Vodă”, nr. 2: un studiu istoric şi documentar fotografic, dat fiind faptul că este vorba de o clădire monument istoric, un studiu geotehnic şi o expertiză „de componente artistice”, după cum se precizează în documentaţia pentru licitaţie, postată pe SEAP. Criteriul stabilit de municipalitate a fost preţul cel mai scăzut, iar recent licitaţia a fost atribuită unei firme de proiectare din Craiova, care şi-a depus oferta în termenul stabilit de autorităţi.
Locuinţa boierilor Rusăneşti
Casa Rusănescu se află în centrul oraşului, foarte aproape de Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” şi având o latură chiar pe strada Unirii, odinioară calea de promenadă a Craiovei. Denumirea i se trage de la proprietarul său, boierul craiovean Ştefan D. Rusănescu, care a construit-o pentru a locui împreună cu familia, ceea ce s-a şi întâmplat mai multe generaţii la rând. Despre Rusăneşti, istoricii spun că îşi trag numele de la satul cu acelaşi nume care se afla în judeţul Olt (fost în judeţul Romanaţi), la aproximativ 30 km de oraşul Corabia şi aproximativ 35 km de Caracal. Mai târziu, cercetătorii istoriei locale au stabilit că Ştefan Rusănescu a fost socrul lui Vasile Geblescu, cel care a construit Hotelul „Geblescu” de pe strada Unirii, cunoscut acum ca Hotel New York, şi acum o clădire emblematică a Craiovei.
Locul de întâlnire al unioniştilor
De-a lungul anilor, mai mulţi moştenitori ai familiei Rusănescu, au locuit în această casă. Datorită spaţiului generos, imobilul le-a servit de locuinţă. Pe placa comemorativă care se află la intrare este menţionat faptul că, în respectivul imobil, s-au desfăşurat, între anii 1915-1916, întruniri ale marilor oameni politici şi partioţi care erau angajaţi în slujba făuririi României Mari. Fiind naţionalizată în timpul comuniştilor, construcţia a primit diverse destinaţii, într-o perioadă funcţionând acolo chiar şi sediul fostei echipe de fotbal „Universitatea Craiova”. Ultima restructurare cunoscută este cea din anul 1999, de către municipalitate, atunci fiind refăcute însă doar interioarele.
Monument istoric de secol 19
Arhitecţii care au studiat clădirea au încadrat-o în stilul arhitectural practicat la sfârşitul secolului al 19-lea, indentificând mai multe elemente – îndeosebit la interioare – ale stilului baroc târziu sau Art Deco. Construcţia este formată din parter, etaj şi un pod înalt, spre care se face accesul pe o scară interioară îngustă, din lemn. Clădirea impresionează şi prin scara principală monumentală, executată din marmură, cu o balustradă deosebită din fier forjat. Deasupra sa se află un luminator, care a avut un vitraliu decorativ valoros. Acesta a fost distrus la cutremurul din 1977 şi înlocuit cu sticlă simplă. Arhitecţii notează şi ornamentaţia bogată pe care imobilul îl deţine şi la exterior, în special peste cupola de colţ a acoperişului, dar şi la cornişe.
Imobilul va fi reabilitat cu fonduri europene
Primăria Craiova a devenit proprietarul clădirii în 2008, în urma unei acţiuni în justiţie şi a transformat-o în sediu pentru Serviciul de Stare Civilă, în sălile de acolo oficializându-se, chiar şi acum, cununiile civile. Pentru că imobilul este deriorat, autorităţile şi-au propus să îl reabiliteze cu bani europeni. Profitând de faptul că este o clădire monument istoric, fondurile vor fi accesate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa 5, prin care se alocă bani pentru monumentele istorice. După ce va fi reabilitată, în Casa Rusănescu va fi amenajat Muzeul Craiovei, care va adăposti obiecte de valoare, hărţi, cărţi care amintesc şi vorbesc despre istoria oraşului nostru.
