Un aliment foarte important pentru alimentaţia copiilor şi nu numai, laptele comercializat în pieţele din Craiova, dar şi cel livrat în şcolile din judeţ, nu respectă normele cele mai elementare de igienă şi depozitare. Ce începuse în forţă, în urmă cu ceva ani, şi-a revenit în balta nepăsării ce ne caracterizează. Solicitările iniţiale de a vinde laptele în recipiente nou-nouţe şi nu PET-uri second-hand, pe care nimic nu ne împiedică să presupunem că sunt colectate de la pubelele, au fost trecute la grupa diverse. Recentele discuţii în contradictoriu între decidenţii din DSVSA Dolj şi ISJ Dolj sunt elocvente în a fotografia modalitatea de păstrare şi distribuire a laptelui în unităţile de învăţământ doljene.
Regulile sunt făcute ca să fie respectate. Cel puţin aşa ar trebui să se întâmple într-o lume normală. Doar că, la noi, cam tot ceea ce începe în forţă, cu tam-tam mediatic, sfârşeşte mai rău decât situaţia iniţială ce se dorea a fi îmbunătăţită. Aşa este cazul, de pildă, al comercializării laptelui în pieţele craiovene. Concret, încă de la 1 ianuarie 2014, numărul total de germeni existenţi în lapte nu trebuie să depăşească 100.000 de germeni/ml, iar numărul de celule somatice trebuie să fie sub 400.000 de celule/ml, pentru ca laptele să fie conform cu normele europene de calitate. Pentru a opri înmulţirea germenilor din lapte, acesta trebuie adus la o temperatură de cel mult 4 grade Celsius în termen de două ore de la muls. În aceste condiţii, ţăranii trebuiau să facă investiţii în echipamente, cum sunt tancurile de răcire.
De prisos să mai spunem că aproape nici unul dintre comercianţii locali nu au astfel de dotări. Dacă sunt tot ei şi producătorii atâtor litri de lapte!? Mai grav este că, nici folosirea de PET-uri noi nu este operaţională, deşi, preţ de câteva săptămâni, vânzătorii de lapte au reuşit să le folosească.
PET-urile se colectează din gunoaie şi se vând cu 70 de bani kilogramul
Mai mulţi concetăţeni de etnie rromă desfăşoară o activitate care le aduce un câştig la limita subzistenţei. Este cazul celor pe care îi vedem, zilnic, pe la rampele de gunoi, în timp ce caută sticle de plastic pentru a le vinde punctelor de colectare deşeuri. Până mai acum ceva vreme, kilogramul de PET-uri era plătit cu 0,70 de lei. De câteva zile, preţul a coborât spre 0,60 de lei. Ei bine, dacă o sticlă de plastic nou-nouţă se vinde la consumatorul final cu 0,50 lei, oare nu este mai profitabil pentru comercianţii de lapte să aibă relaţii dubioase cu cei ce colectează PET-uri din gunoaie? Cine ne garantează că recipientele în care vând laptele sunt procurate din alte surse, igienice şi bine controlate? Poate ţine şi de un comportament de igienă al consumatorului, dar până una-alta, comerţul cu lapte se face în sticle de plastic de diverse origini, absolut deloc din baxuri de PET-uri nou-cumpăraţi.
Deşi cumpărătorii din pieţe ştiu cum pot fi procurate recipientele, nu ezită să menţină acest tip de comerţ. Litrul de lapte se vinde, în medie, cu 3 lei, uneori cu 2,5 lei. Şi, uite cum, în lanţul comerţului cu lactate se interpune o verigă, aparent nesemnificativă, dar care poate provoca riscuri alimentare grave. Autorităţile stau cu braţele încrucişate pentru că nu au cadrul legal de a sancţiona folosirea PET-uri din rampele de gunoi în comerţul cu lactate sau alte produse alimentare. Recipientele nu pot fi dezinfectate şi pot transmite numeroase boli, precum sunt cele diareice acute, ale tractului gastro-intestinal sau chiar tuberculoză.
În şcoli nu sunt frigidere pentru păstrarea laptelui
Industria laptelui de consum nu este în regulă nici la nivelul instituţiilor de învăţământ. Aici, mai ales că sunt implicate câteva instituţii publice, depozitarea laptelui destinat consumului celor mici lipseşte cu desăvârşire. Au fost şi discuţii pe această temă la Colegiul Prefectural Dolj între factorii responsabili. Acolo s-a expus o realitate de care nimeni nu se poate face vinovat pentru motivul că: am pus carul înaintea boilor! Mai înainte de a înzestra unităţile de învăţământ cu o dotare minimală constând în frigidere, autorităţile au derulat Programul naţional “Cornul şi laptele”. Recentul scandal cu laptele livrat copiilor din Vălenii de Munte, judeţul Prahova, unde 60 de copii au făcut toxiinfecţie alimentară, iar două dosare penale au fost deschise, este exemplar. El ne face să privim mai circumspecţi orice mod de abordare a autorităţilor la cum înţeleg să deruleze un program social cu impact major în rândul copiilor. Soluţia facilă, dar inutilă, ar fi cea în care inspectorii DSVSA să ia la purecat şcolile şi să le amendeze pentru lipsa spaţiilor adecvate de depozitare a laptelui. Or, în unele instituţii deconcentrate mai sunt oameni cu scaun la cap! Problema este că alţii nu înţeleg că lucrurile trebuie să se schimbe în propria ogradă. Legal, laptele destinat elevilor trebuie păstrat la temperaturi cuprinse între 2-4 grade Celsius. Dar ştim cu toţii că aşa ceva nu se întâmplă în şcoli.
Pentru prima dată, dosare penale
Un mic amănunt pentru cei care nu înţeleg să ia în serios sănătatea publică alimentară. Pentru prima dată în România, procurorii anchetează cazul de la Vălenii de Munte sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra sănătăţii publice: Zădărnicirea combaterii bolilor, prevăzută de art. 352 din Codul Penal şi Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, din cadrul art. 355 alin. 1 Cod Penal, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, fapte ce se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda şi Comercializarea de produse alterate, articol ce are în vedere vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depăşită, dacă sunt vătămătoare sănătăţii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
