Într-o atmosferă solemnă, Hannes Swoboda, preşedintele grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a primit, ieri, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Craiova, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titulescu” din Craiova. Distinstul profesor universitar, cu o activitate academică bogată în domeniul Dreptului, a fost prezent în Sala Albastră a instituţiei de învăţământ, unde a fost felicitat de prim-ministrul României, Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, europarlamentarul Victor Boştinaru, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa şi, nu în ultimul rând, de profesorii universitari craioveni.
Rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor, a evidenţiat faptul că propunerea de acordare a înaltei distincţii a aparţinut Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titulescu” din Craiova, iar reputatul profesor austriac Hannes Swoboda a fost onorat să accepte această invitaţie. Evenimentul a fost găzduit, ieri, de Sala Albastră a Universităţii şi s-a bucurat de o prezenţă numeroasă din partea oficialităţilor şi a reprezentanţilor mediului academic.
„Prin valorile promovate, sunteţi un avangardist”
Profesorul craiovean, Gabriel Olteanu, pro-rector al Universităţii a rostit tradiţionala „laudatio” în care a subliniat preocupările profesorului Hannes Swoboda pentru politicile comunitare de-a lungul a mai multor ani. „Întreaga carieră a domniei sale este marcată de promovarea valorilor esenţiale ale umanităţii şi iată că destinul l-a adus într-o poziţie din care poate să susţină toate aceste valori. (…) A publicat 12 cărţi despre politici comunitare. Una dintre ele se numeşte „Democraţie, populism şi drepturile minorităţilor” şi urmăreşte populismul de la republica romană, în care Gaius Cesar a utilizat referendumurile populare pentru a trece peste deciziile Senatului şi până la momentul actual. Autorul analizează ideea conform căreia populismul nu e definit de un program, ci de o tehnică specifică: mobilizarea oamenilor împotriva elitei. (…) Una dintre propunerile formulate care ar putea face ca democraţia să funcţioneze mai bine şi să fie evitate accesele populiste este aceasta: „partidele să-şi redefinească dimensiunea politică şi să îşi stabilească priorităţile reale”. (…) Prin multele şi apreciatele dumneavoastră lucrări, prin implicarea totală în viaţa publică, prin valorile promovate sunteţi un avangardist, jurist de anvergură europeană, în persoana căruia s-au întruchipat în chip fericit calităţile de teoretician şi practician”.
„Îl considerăm, pe bună dreptate, ca unul de-al nostru”
Europarlamentarul Victor Boştinaru a scos în evidenţă profilul de lider politic european al lui Hannes Swoboda, accentuând implicarea acestuia în procesul de lărgire al Uniunii Europene. „De la începutul anilor 1990, a fost prezent acolo unde s-au elaborat şi pus în aplicare proiectul lărgirii UE. A susţinut constant, cu entuziasm dar şi cu luciditate, acest proces şi a fost un prieten corect, un prieten critic, atunci când a fost nevoie, al statelor din Europa Centrală şi de Est, angajate în procesul istoric de lărgire al Uniunii noastre. (…)”. Dar, îndeosebi, europarlamentarul român a ţinut să sublinieze aportul adus de preşedintele socialiştilor-democraţi europeni la integrarea României în Uniunea Europeană. „Se bucură în România de o notorietate de invidiat şi invidiat de mulţi. Dar fie că suntem sau nu de acord cu el, toţi îl respectăm. (…) Noi, românii, îl asociem cu efortul de integrare a ţării noastre în Uniunii Europene şi îl considerăm, pe bună dreptate, ca unul de-al nostru. Noi, oltenii, îl iubim pentru că este un pasionat al lui Constantin Brâncuşi care înseamnă atât de mult pentru Gorj şi Dolj”.
„Şi-a pus amprenta asupra politicii europene la cel mai înalt nivel”
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a făcut o trimitere la diplomatul şi omul politic român, Nicolae Titulescu, care a ajuns să conducă, în două rânduri, o înaltă structură politică europeană. „Sunt onorat să fiu alături de dumneavoastră aici, la un eveniment deosebit de important din mediul academic oltean care reprezintă o recunoaştere a figurii marcante, dar şi a contribuţiei deosebite pe care Hannes Swoboda ba adus-o la dezvoltarea ştiinţei Dreptului în această arie largă şi complexă a sistemului juridic. Este unul dintre oamenii politici de anvergură care a reuşit să-şi pună amprenta asupra politicii europene la cel mai înalt nivel. Domnule, primiţi astăzi cea mai înaltă distincţie a Universităţii din Craiova şi a facultăţii de drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titulescu”, titlul de Doctor Honoris Causa. Nu întâmplător am să insist asupra numelui Nicolae Titulescu. Este cea mai proeminentă personalitate a politicii externe a României din toate timpurile: ministru de Externe şi de Finanţe, a fost ales ales în două rânduri preşedinte al Ligii Naţiunilor, fapt singular în istoria acestui organism internaţional. A plecat din această zonă pentru a face politică europeană”.
„Sunt fericit să primesc acest titlu de la o binecunoscută universitate din România”
Hannes Swoboda a fost emoţionat la primirea înaltei distincţii şi a ţinut să le mulţumească universitarilor craioveni care i-au decernat acest titlu. „Vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru onoarea de a primi titlul de Doctor Honoris Causa şi pentru invitaţia de a vă vorbi. Sunt fericit să primesc acest titlu de la o binecunoscută universitate din România. Această ţară este într-un stadiu important de tranziţie şi sper că va fi curând parte a nucleului UE prin intrarea în spaţiul Schengen şi, mai târziu, în Zona Euro”. Din postura de lider european Hannes Swoboda a recunoscut că Europa este încă într-o perioadă de criză, dar care poate fi depăşită. „Europa este într-o criză profundă. Uniunea Europenă care a fost construită să depăşească diviziunea internă şi să influenţeze dezvcoltarea globală este nesigură în legătură cu propriul său viitor. Previziunile au fost întotdeauna riscante şi, în ziua de astăzi, sunt cu atât mai riscante. În 1989, Francis Fukuyama a proclamat sfârşitul istoriei. (…) Noi nu am atins sfârşitul istoriei, dar totuşi traversăm vremuri triste”.
„În acest moment „Europa naţiunilor” este din nou în vogă”
Înaltul oaspete a făcut apoi o distincţie între cele trei direcţii în care se poartă, în acest moment, politicile Uniunii Europene. Parafrazându-l pe Luuk Van Middellar, un analist politic olandez, Hannes Swoboda a menţionat trei căi de construcţie a Uniunii Europene: „Europa naţiunilor”, „Europa cetăţenilor” şi „Europa instituţiilor”. „În realitate, găseşti o Europă care este definită de toate cele trei discursuri şi, în plus, este a permanentă „luptă” între aceste poziţii pentru a deveni ideologia dominantă. În acest moment „Europa naţiunilor” este din nou în vogă. Ţările nordice, inclusiv Olanda, par să meargă mai mult pe acest discurs pentru a reduce astfel contribuţia lor financiară pentru soluţionarea crizei în ţările din sudul Europei. Ţările din sud sunt dezamăgite de o „Europa instituţiilor” pentru că nu îi ajută suficient. Strigătul pentru o ”Europa cetăţenilor” nu este auzit în lupta aceasta dintre celelalte două concepte. Comisia europeană insistă pe conceptul „Europa instituţiilor”, într-o versiune, mai degrabă, federală, dar are, adesea, aceeaşi viziune asupra sistemului economic ca cei care susţin conceptul „Europei naţiunilor”. Parlamentul European este, bineînţeles, pentru o „Europa instituţiilor”, cu un rol puternic pentru el însuşi. În ceea ce priveşte viziunea economică şi socială, Parlamentul este uşor mai social, dar nu este dispus să rişte un mare conflict cu politicile economice liberale şi parţial anti-sociale existente, ale majorităţii Comisiei şi Consiliului”.
În finalul alocuţiunii sale, liderul socialiştilor europeni a declarat că se va lupta pentru ca România să intre în zona Schengen, “pentru că merită, a depus multe eforturi în această direcţie şi este inacceptabil ca forţe din afara sferei politice să împiedice acest lucru”.
RAMONA DINU şi LAURA MOŢÎRLICHE
