Analiştii de sondaje o dau în pole-position pe Hillary Clinton, deşi ecartul dintre candidatul democrat şi rivalul său republican variază, cum atestă ultimele compilări de sondaje realizate de „New York Times”. Cu alte cuvinte, şansele lui Hillary Clinton de a câştiga alegerile sunt judecate momentan în funcţie de diferitele modele de compilare. Un plus de avans, dar în marja de eroare, cum spuneam, i se atribuie, ceea ce ar însemna că după Germania şi Regatul Unit, de-acum încolo, pentru patru ani, şi SUA ar putea fi guvernată de o femeie, deşi Eleanor Roosevelt avertiza: „Pentru a face politică, o femeie trebuie să aibă obrazul din piele de rinocer”. Hillary Clinton nu se află pentru prima dată la uşa Biroului Oval. Ca secretar de stat, în primul mandat al lui Barack Obama, ca fostă Primă Doamnă în mandatul soţului ei, Bill Clinton, cunoaşte ungherele din Biroul Oval. Problema este dacă va continua linia femeilor de fier, care începe cu Golda Meir, Indira Gandhi, Margaret Thatcher şi, mai aproape de noi, Angela Merkel şi Theresa May. Astăzi nu, dar mâine vom cunoaşte învingătorul dintre Hillary Clinton şi Donald Trump. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu împlineşte pe de-a-ntregul simpatia americanilor. Viziunile lor despre America sunt diferite. În privinţa politicii externe, de pildă, Donald Trump doreşte ca aliaţii din cadrul NATO să plătească pentru a li asigura securitatea. Referirile la Statul Islamic sunt tranşante: distrugerea acestuia, fără detalii. În Siria, este favorabil lăsării unui plus de acţiune Rusiei, considerând că Moscova este mai bine plasată decât SUA pentru a interveni în această ţară. Şi în chestiunea relaţiilor cu Iranul, republicanul denunţă acordul privind înţelegerea nucleară convenit de Barack Obama în 2015, estimând că SUA n-au obţinut suficiente concesii. Hillary Clinton vede lucrurile exact invers. Intervin apoi deosebirile în domeniile securităţii, imigraţiei, sănătăţii, familiei, avortului, armelor de foc, economiei şi chiar încălzirii climatice. 
Rezultatul alegerilor americane, unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale anului la nivel planetar, va stabili cine va fi cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite. Hillary Clinton, secretar de stat în mandatul lui Barack Obama, sau Donald Trump, cunoscutul om de afaceri venit din afara sistemului politic, remarcat mai mult pentru declaraţiile controversate. Democraţii sau Republicanii? Peste Ocean, suspansul este maxim şi cel mai probabil se va menţine aşa până în ultimele minute ale scrutinului, având în vedere diferenţa infimă din sondajele de opinie. Doar câteva procente îi despart pe cei doi candidaţi, balanţa înclinând uşor în favoarea fostei Prime Doamne.
Campanie controversată
Campania pentru prezidenţialele din 2016 va intra în istorie drept cea mai imprevizibilă. A fost marcată de un şir nesfârşit de controverse generate de Trump, încă din momentul în care magnatul şi-a lansat candidatura, în iunie 2015 la New York, numindu-i pe imigranţii mexicani “violatori şi criminali”. Nici Hillary Clinton nu a fost însă ferită de scandaluri. În martie 2015, a fost făcut public faptul că în timp ce deţinea poziţia de secretar de stat, Hillary Clinton şi-a folosit serverul privat de e-mail pentru comunicaţii oficiale şi mii de e-mail-uri au fost apoi secretizate retroactiv de către Departamentul de Stat. Faptul i-a afectat semnificativ reputaţia şi a născut întrebări asupra donaţiilor din străinătate făcute Fundaţiei Clinton.
De ce americanii votează marţea
Dincolo, însă de polemici şi de incertitudinea legată de numele viitorului preşedinte al SUA există şi câteva reguli bătute în cuie de sute de ani. Spre exemplu, votul are loc în marţea de după prima zi de luni din noiembrie, dată stabilită de către Congresul Statelor Unite, în anul 1845. Mandatul prezidenţial începe în anul următor, la 20 ianuarie.
270 de electori pentru a deveni preşedinte
Pentru a deveni preşedintele Statelor Unite unul dintre cei doi candidaţi trebuie să obţină numărul de 270 de electori, adică o majoritate simplă din cei 538 de mari electori. Aceşti electori sunt atribuiţi de fiecare stat în funcţie de câştigătorul votului popular din acel stat. Totodată, numărul electorilor diferă. Mai precis, dacă statul are o populaţie mai numeroasă, i se atribuie mai mulţi electori.
Se estimează că numărul alegătorilor eligibili este de 225,8 milioane, cu observaţia că numai cei care s-au înregistrat în prealabil pot să-şi exercite dreptul la vot. Primele secţii de vot se vor deschide pe coasta de est, la ora locală 7.00, în timp ce ultimele se vor închide în Alaska, miercuri la ora 6.00 GMT. 
Care sunt statele-cheie
La aceste alegeri prezidenţiale, 13 state sunt considerate cheie. S-a întâmplat ca de-a lungul timpului, un stat sau altul să decidă învingătorul. În 2000, când s-au confruntat George W. Bush şi Al Gore, diferenţa dintre cei doi a fost, în Florida, de doar de câteva sute de voturi. Alte state extrem de importante în cadrul acestui scrutin sunt Ohio, Pennsylvania, Carolina de Nord, Michigan, Georgia, Colorado, Arizona şi Nevada.
Florida are 29 de electori. În 2008 şi 2012 a câştigat Barack Obama, iar în 2000 şi 2004 a câştigat George W. Bush. Rezultatele sondajelor sunt strânse: Clinton—47,4 %, iar Trump 46,2%.
Ohio are 18 electori. În 2008 şi 2012 a câştigat Barack Obama, iar în 2000 şi 2004 a câştigat George W. Bush. Potrivit sondajelor, Trump este creditat cu 46,3%, iar Clinton cu 43%.
Michigan are 16 electori. Stat tradiţional democrat, câştigat de Obama şi în 2008 şi în 2012. Clinton 46%, Trump 40,3%.
Pennsylvania are 20 de electori. Este un stat democrat, unde a câştigat Obama şi în 2008 şi în 2012. Clinton 46,8%, Trump 43,8%.
Maine are doi electori, iar Donald Trump este creditat cu 39,5%, în timp ce Hillary Clinton este creditată cu 44%.
Carolina de Nord are 15 electori. În 2008 a câştigat Obama, în 2012 a ieşit câştigător republicanul Mitt Romney. Trump 46,8%, Clinton 46%.
Georgia – 16 electori: Stat tradiţional republican, unde a câştigat John McCain în 2009 şi Romney în 2012. Trump 48,3%, Clinton 42,7%.
Colorado – 9 electori: Câştigat de democraţi în 2008 şi 2012 şi de către republicani în 3 scrutine precedente. Clinton 42,8%, Trump 40,2%.
Nevada – 6 electori: Stat câştigat de democratul Barack Obama, în 2008 şi 2012. Trump 43,5%, Clinton 42%.
Arizona – 11 electori: Tradiţional republican, câştigat de republicani şi în 2008, şi în 2012. Trump 46,3%, Clinton 42,3%.
New Mexico – 5 electori: Câştigat de Obama în 2008 şi 2012. Trump 41,5%, Clinton 45,5%.
Iowa – 6 electori: Câştigat de Obama în 2008 şi 2012, şi Bush în 2004. Trump 41,7%, Clinton 40,3%.
New Hampshire – 4 electori: Obama a câştigat în 2008 şi 2012. Trump 43,5%, Clinton 42%.
Cine sunt Hillary Clinton şi Donald Trump?
Candidata democraţilor este Hillary Diane Rodham Clinton. Avocat de profesie, Hillary Clinton a fost secretar de stat în administaţia Barack Obama, între 2009-2013, după ce a fost senator de New York în Senatul Statelor Unite ale Americii din partea Partidului Democrat, din 2001 până în 2009.
În anul 2000, Hillary Clinton a devenit prima soţie de preşedinte care a candidat şi a fost aleasă pentru o funcţie publică, devenind senator al statului New York, fiind ulterior realeasă pentru un al doilea mandat. La începutul anului 2007 s-a înscris în cursa pentru Casa Albă, însă a pierdut alegerile primare din Partidul Democrat în faţa lui Barack Obama, care după alegerea sa în funcţia de preşedinte i-a propus fostei Prime Doamne postul de secretar de Stat.
În luna ianuarie 2009, Hillary Clinton devenea cel de-al 67-lea secretar american de Stat. Din noua poziţie, a vizitat 112 state şi a încercat să promoveze drepturile omului în planul relaţiilor internaţionale, dar a coordonat şi reacţia diplomatică americană în ceea ce priveşte Primăvara arabă, inclusiv intervenţia militară în Libia.
În noaptea de 11 septembrie 2012, misiunea diplomatică americană de la Benghazi (Libia) a fost ţinta unui atac terorist care s-a soldat cu decesul ambasadorului Chris Stevens şi a altor trei americani. Clinton şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru modul în care a fost gestionată situaţia de la Benghazi, apărând deciziile luate, însă la data de 1 februarie 2013, şi-a dat demisia din postul de secretar de Stat.
În luna martie 2015 a fost dezvăluit faptul că Hillary Clinton a folosit doar un server privat în timpul mandatului de secretar de Stat, în locul unui server guvernamental, situaţie care i-ar fi permis să evite monitorizarea comunicaţiilor oficiale. În vara anului 2015, o primă anchetă a FBI nu a găsit dovezi suficiente pentru a recomanda inculparea fostei secretare de Stat, însă la finalul lunii octombrie 2016, directorului FBI, James Comey, a anunţat reluarea anchetei în acest caz. Chiar cu două zile înainte de alegeri, FBI a anunţat că îţi menţine recomandarea de nepunere sub acuzare a candidatului democrat la preşedenţia SUA, Hillary Clinton, pentru folosirea unui server privat în perioada mandatului de secretar de Stat.
În aprilie 2015, Hillary Clinton a anunţat că se înscrie din nou în cursa pentru Casa Albă, iar după o campanie primară intens disputată în cadrul Partidului Democrat, pe data de 28 iulie 2016, fosta Primă Doamnă a devenit prima femeie din istoria Statelor Unite care obţine susţinerea unui partid major pentru cursa prezidenţială.
Candidatul republicanilor este Donald Trump. Dezvoltator imobiliar şi vedetă de televiziune, magnatul american are o avere, estimată de Forbes în 2016, de 3,7 miliarde de dolari, are 70 de ani, a fost căsătorit de trei ori şi este tatăl a cinci copii.
„The Apprentice” este un este un reality show, găzduit de magnatul imobiliar, om de afaceri şi personalitate de televiziune Donald Trump. Show-ul prezintă ameni de afaceri care concurează într-o competiţie cu eliminare pentru un salariu de 250.000 de dolari pe an, pentru a conduce una dintre companiile lui Trump. Emisiunea se termină cu imaginea magnatului rostind cuvintele: „You’re Fired” („Eşti concediat”).
Donald Trump şi-a anunţat candidatura pentru nominalizarea Partidului Republican la prezidenţiale în 16 iunie 2015, în New York, cu sloganul “Să facem America puternică din nou”, după ce a flirtat cu ideea de a ajunge la Casa Alba, înca din 1987, şi a anunţat posibilitatea de a se înscrie oficial în cursă de cinci ori în ultimele trei decenii. A promis americanilor că “va fi cel mai important preşedinte, în ceea ce priveşte crearea unor noi locuri de muncă, pe care l-a dat vreodată Dumnezeu Americii”.
Două viziuni diferite despre America
Hillary Clinton şi Donald Trump au evocat în campania electorală o serie de teme politice şi economice, candidaţii democrat şi republican la funcţia de preşedinte formulând o serie de idei, în general diametral opuse, în privinţa imigraţiei, fiscalităţii, armelor de foc şi combaterii terorismului.
La capitolul imigraţie, Hillary Clinton a afişat flexibilitate în privinţa integrării celor aflaţi în ilegalitate pe teritoriul Statelor Unite. “În cazul în care Congresul va refuza să acţioneze, ca preşedinte, eu voi face tot ce este posibil din punct de vedere legal pentru a merge chiar mai departe decât Administraţia Barack Obama”, a declarat Clinton. Donald Trump a semnalat în repetate rânduri că vrea deportarea a cinci milioane dintre cei 11 milioane de imigranţi aflaţi în ilegalitate pe teritoriul SUA. Trump a afişat o abordare dură în combaterea imigraţiei, promiţând că va construi un zid la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.
Hillary Clinton a propus măsuri de limitare a accesului cetăţenilor la arme de foc. “33.000 de americani mor anual în incidente armate. A venit vremea să verificăm trecutul persoanelor care vor să achiziţioneze arme de foc”, a afirmat Clinton. Donald Trump a argumentat că accesul la arme de foc este un drept constituţional, pledând pentru menţinerea facilităţilor de achiziţionare.
Hillary Clinton pledează pentru combaterea terorismului, inclusiv prin mobilizarea de efective terestre în operaţiunile contra unor organizaţii extremiste din Orientul Mijlociu precum Al-Qaida ori Stat Islamic. “Este necesară o campanie mai eficientă de raiduri aeriene, dar aceasta nu va fi suficientă. Trebuie să fim oneşti: pentru a avea succes, raidurile aeriene trebuie dublate de operaţiuni terestre”, a subliniat Hillary Clinton. Donald Trump a denunţat “ineficienţa” Administraţiei Barack Obama în combaterea terorismului, criticând şi abordarea lui Hillary Clinton. EI a promis că va distruge organizaţia teroristă Stat Islamic. “Dar voi prefera să nu fac acest lucru cu trupele noastre, cred că înţelegeţi acest lucru”, a spus el.
În ceea ce priveşte problematica încălzirii globale, Hillary Clinton a precizat că “Nu voi permite să fim traşi înapoi, nu voi permite ca economiei noastre să îi fie negate avantajele unui viitor al energiei curate; copiii nostri să nu fie nevoiţi să îndure catastrofa care ar rezulta din schimbările climatice”. Donald Trump a semnalat că nu crede în teoria încălzirii climei.
O temă aprig disputată a fost cea a economiei. Hillary Clinton a precizat: “De-a lungul campaniei, am spus că înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite şi creşterea veniturilor reprezintă provocările economice definitorii pentru vremurile noastre şi că, pentru a ajunge acolo unde vreau eu, avem nevoie de o creştere economică puternică, de lungă durată şi corectă”. La rândul său, Donald Trump a promis că va fi “preşedintele care va crea cele mai multe locuri de muncă”. Pe 4 noiembrie, Hillary Clinton a lăudat performanţele Administraţiei Barack Obama în materie de creare de locuri de muncă, promiţând să le continue, însă Donald Trump a catalogat drept „dezastru” starea economiei Statelor Unite. În cursul unui eveniment electoral desfăşurat în Pittsburgh, Hillary Clinton a notat că în luna octombrie au fost create 161.000 de locuri de muncă în Statele Unite, iar rata şomajului a scăzut de la 5% la 4,9%. “Sunt încrezătoare că economia noastră va înflori. Atunci când înfloreşte clasa de mijloc, America înfloreşte”, a subliniat Hillary Clinton. Însă presupusele performanţe evocate de Hillary Clinton au fost demontate rapid de Donald Trump. “Raportul privind crearea locurilor de muncă este un dezastru absolut. Oricum, nimeni nu crede în aceste cifre. Cifrele pe care le anunţă sunt false”, a afirmat Trump la un miting de campanie desfăşurat în statul New Hampshire. Principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al SUA au formulat o serie de propuneri, de cele mai multe ori diametral opuse, în materie de reformă fiscală şi acorduri internaţionale.
