Nemţii s-au dat jos din autoturisme şi au urcat pe biciclete. Noi, invers!

1
357

Se circulă greu, uneori gâfâit, în Craiova, îndeosebi pe arterele principale. Traficul rutier a devenit o problemă şi, pentru fluidizarea circulaţiei, nu există la îndemâna municipiului nostru multe soluţii tehnice la îndemână. Şi, totuşi, o observaţie merită făcută. Perimetrele învecinate instituţiilor publice, unităţilor de învăţământ preuniversitar, dar şi facultăţilor din cadrul Universităţii din Craiova, ca să nu mai vorbim de parcările din centrul municipiului, atâtea câte sunt, gem realmente de autoturisme parcate. Corect. În majoritatea lor. La orele de vârf, se produc adevărate ambuteiaje, generând nervii de rigoare. Vinovaţi întotdeauna sunt … ceilalţi. Anemică, dacă nu inexistentă, mişcarea ecologistă nu are reacţie la poluarea resimţită. Asta nu contează. Deocamdată. Două lucrări de anvergură, pasajul suprateran din Valea Vlăicii şi pasajul subteran de la Universitate, de dată recentă date în folosinţă, au avut menirea fluidizării traficului rutier. Rezolvarea resimţită a fost doar parţială. Şi, totuşi, propunem o atitudine nouă, preluată de la … nemţi. Care, nu numai ei, au coborât din autoturisme şi au urcat pe biciclete. 

Modelul? Heidelberg, centrul universitar din Germania

Heidelberg este un oraş universitar din landul administrativ Baden Wurttenburg. Acest oraş are o populaţie de aproximativ 140.000 de locuitori şi găzduieşte una dintre cele mai prestigioase universităţi de Medicină din Germania, recunoscută la nivel mondial. Cum ai intrat în zona campusului universitar, îţi este imposibil să nu observi numărul impresionant de biciclete, parcate în locurile special destinate. Ele reprezintă mijlocul de locomoţie a mai mult de 80% din tinerii veniţi la studii. Dar nu numai studenţii folosesc bicicleta. Cadrele didactice universitare, antreprenorii, funcţionarii publici, comercianţii, angajaţii din sistemul bancar oamenii din toate păturile sociale utilizează frecvent bicicleta ca mijloc de transport, aici ca şi în multe alte ţări din nordul Europei. Deşi cu toţii deţin autoturisme în proprietate, preferă bicicleta, care oferă multiple beneficii. Până şi copii de grădiniţă sunt învăţaţi să meargă pe triciclete şi biciclete pentru vârsta lor la… locul de muncă. Bineînţeles că şi infrastructura le permite aşa ceva. Există benzi de circulaţie speciale, semaforizate, parcări speciale, etc. Bicicleta este însă un miraj. Ea este la modă.

Pledoarie pentru sport şi la Craiova

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, are în vedere amenajarea unor piste atât pe bulevardele „Râului” şi „Caracal”, cât şi pe „Calea Bucureşti”, pentru a se crea astfel un circuit care să măsoare peste 30 de kilometri. Ar fi un început. În general, mersul pe bicicletă se practică doar în anotimpul călduros şi atunci doar în scop recreaţional. În nici un caz, deocamdată, bicicleta nu constituie, decât ca excepţie, un mijloc de deplasare la serviciu sau la şcoală. Elevii craioveni sunt transportaţi la şcoală cu taxiurile sau cu autoturismele părinţilor şi chiar ale lor. La orele la care încep şi se termină cursurile, este un freamăt fără margini în jurul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Repetăm pentru a nu crea confuzii. Deocamdată, benzile de circulaţie pentru biciclete constituie doar o intenţie. În Berlin se estimează că circulă zilnic peste o jumătate de milion de biciclete. Şi fiindcă pledoaria noastră pentru sport se doreşte una concretă, vom mai adăuga că, în ţările din nordul Europei, sălile de fitness sunt pline de la orele amiezei până seara târziu, semn că occidentalii îşi fac timp pentru sport chiar şi atunci când încheie o zi de muncă. Şi se vaită de oboseală. Benzile de alergare şi stepperele ocupă primul loc, dar deja sunt folosite şi mai puţin cunoscutele Trx-uri, un sistem de antrenament bazat pe nişte corzi elastice, devenit cunoscut în România după ce preparatorul fizic al echipei de fotbal Steaua Bucureşti l-a implementat cu succes în programul de antrenament al fotbaliştilor.

În loc de concluzii

Cu siguranţă nu avem infrastructura ţărilor din vest şi nici o veritabilă cultură a sportului. Am avut „Daciada” şi am ucis-o prin ironii ieftine, fără a pune altceva în loc. Asta nu ne împiedică să promovăm, pe cât ne stă în putinţă, cea mai simplă şi eficientă formă de deplasare: mersul pe jos. Chiar celebrul antrenor de fotbal, Jurgen Klopp, de la Borussia Dortmund, şi-a susţinut lucrarea de licenţă la Universitatea Goethe din Frankfurt, cu dizertaţia „Mersul, un sport accesibil tuturor”, demonstrând beneficiile pe care le aduce oamenilor, indiferent de vârstă şi pregătire fizică. Ca o constatare, deloc insolită, sportul, mişcarea în aer liber sunt în deficit la nivelul populaţiei tinere şi vârstnice din Craiova, chestiune de obişnuinţă, de mentalitate. Cum se face sport în şcolile noastre nu are rost să mai discutăm. Totul este o formalitate. O evadare din pseudo-sedentarismul la care suntem martori cu toţii şi îl întreţinem este anevoioasă şi nu se produce prin recomandări şi directive. Însă o branşare la lumea civilizată, de care avem motive îndreptăţite să ne apropiem presupune şi un alt mod de a privi un alt mod de a privi mişcare în aer liber.

1 COMENTARIU

  1. Corect, doar ca in Craiova daca circuli pe bicicleta si scapi de soferi te urmaresc cainii comunitari, iar daca scapi si de acestia precis vei da cu capul de o craca prea joasa sau de un semn de circulatie (montat regulamentar la inaltimea de 1,6 m.

Comments are closed.