La 50 de ani după războiul de la Yom Kippur

0
647

Şoc teribil în Israel, sâmbătă, după o incursiune terestră a militanţilor Hamas, soldată cu mulţi răniţi, ucişi şi… ostatici. Cifrele comunicate se schimbă de la o oră la alta. La o zi după comemorarea războiului Yom Kippur, din 6 octombrie 1973, ocazie ca şeful Statului Major, Herzi Halevi, să enunţe un avertisment premonitor, s-a produs nenorocirea. Făcând o paralelă între disensiunile actuale şi contextul premergător războiului din 1973 el avertizase: armata nu poate funcţiona, conform aşteptărilor, când ţara este sfâşiată, în mod similar. De câteva săptămâni, israelienii laici şi religioşi se află în conflict deschis cu privire la reforma Curţii Supreme, o chesiune majoră, extrem de delicată, pentru viitorul democratic al ţării. Israelul se află într-o criză politică şi socială profundă, iar nervozitatea resimţită în spaţiul public a făcut ca o ciocnire violentă să izbucnească la Tel Aviv, de Yom Kippur, între credincioşii, care participau la o slujbă religioasă, şi activiştii seculari. Cu impact asupra armatei. Fără precedent, rezerviştii au refuzat să se antreneze. Detalii care nu au scăpat Hamas, în pregătirea discretă a unui asalt, terestru şi aerian, care va rămâne în istorie. Israelul, ţara cu cele mai performante servicii de informaţii din lume, cu o armată redutabilă, a putut fii surprins de militanţii Al-Qassam, care au trecut graniţa de separare cu pick-up-uri în zorii zilei, deltaplanuri motorizate şi au luat cu asalt, mai întâi o secţie de poliţie din oraşul Sderot (la graniţa cu Gaza), confiscând un vehicul blindat. O parapantă motorizată şi-a făcut apariţia, ceea ce marchează prima operaţiune aeropurtată din istoria militanţilor palestinieni. Mai întâi se vorbeşte de un eşec la nivelul serviciilor de informaţii. „Nu au fost suficient de pregătiţi, putem spune chiar… abia pregătiţi”, a declarat ambasadorul israelian Raphael Morav în Franţa, intervievat la BFM TV. Pe lângă cantitatea enormă de rachete -2.500 după israelieni, 5.000 după Hamas- cel puţin 4 militari israelieni au fost capturaţi şi zeci de civili au fost luaţi ostatici din împrejurimile fâşiei Gaza. Operaţiunea „Inundaţia Al-Aqssa” poate fi considerată un succes. Unul periculos. Israelul va răspunde cu o forţă fără precedent, în timp ce Hezbolah şi alţi aliaţi Hamas, din Siria şi Irak, vor răspunde probabil la apeluri de a lansa atacuri majore asupra statului evreu. Scenariul se repetă la 50 de ani, după cele întâmplate la Yom Kippur: acela al unei ţări surprinse. Nimeni nu va uita apelul la ajutor al israelienilor care locuiesc lângă Gaza, despre care cotidianul Haaretz a relatat: „Suntem masacraţi. Nu există armată. Au trecut 6 ore”. În 1973, incapacitatea serviciilor secrete israeliene de a anticipa atacul Egiptului şi Siriei, deşi premierul din epocă Golda Meir –figură mitică în istoria israeliană contemporană-, cum mărturiseşte în memoriile sale, a avut o premoniţie, a condus la demisia acesteia. Răniţi psihologic, israelienii nu vor uita nepregătirea care a permis acest atac. Rămâne de văzut dacă guvernul sau mişcarea de protest împotriva lui va suporta furia de care este stăpânită populaţia ţării, în aceste momente. Hamas se confruntă cu o asimetrie a resurselor militare, în comparaţie cu cea a forţelor israeliene. Ceea ce surprinde este cât de mulţi dintre luptătorii mişcării palestinienii au reuşit să se infiltreze pe teritoriul israelian. Pentru faptul că Hamas a comis crime de război va atrage un răspuns militar devastator. Precaut, premierul Benjamin Netanyahu are un spaţiu redus de manevră, în faţa radicalilor din guvernul său. În cadrul coaliţiei lui Netanyahu există 2 sau 3 miniştri de extremă dreapta, gata să elimine Hamas sau să efectueze o curăţire etnică de tipul celei din Nagorno Karabakh. Aşadar, dacă Netanyahu reacţionează slab, cu moderaţie, extrema dreaptă îl va copleşi. El trebuie să acţioneze cu precauţie. Dacă răspunsul este prea violent, Hezbolahul, deşi nu respectă agenda Hamas, va accentua criza în Orientul Mijlociu. Nu este exclusă formarea unui guvern de uniune naţională, cum s-a mai întâmplat după prima Intifadă din 1987. La televiziunea publică, Netanyahu a spus: „Gaza este oraşul răului. Vom zdrobi cu toată puterea armatei, pentru a răzbuna o zi întunecată. Toate aceste locuri unde se ascunde Hamas le vom transforma în ruine”. Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte astăzi de urgenţă. SUA şi Israelul, în convorbirile telefonice, au discutat despre nevoiele de ajutor militar ale statului evreu în faţa ofensivei Hamas, deşi executivul american se confruntă cu o situaţie complicată prin demiterea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor.