Academia suedeză va anunţa mâine, 9 octombrie, numele laureatului Premiului Nobel pentru Literatură pe 2014. Juriul care va desemna câştigătorul din acest an este alcătuit din 18 scriitori, profesori şi alţi membri ai instituţiei suedeze. Scriitorul român Mircea Cărtărescu deţine o cotă egală – 25 la 1 – cu cele atribuite scriitorilor Milan Kundera, Thomas Pynchon şi Cees Nooteboom şi cântăreţului american Bob Dylan în ceea ce priveşte şansele de a câştiga premiul, informează site-ul casei de pariuri Ladbrokes. Laureata Nobelului pentru Literatură pe 2013 a fost scriitoarea canadiană Alice Munro (82 de ani), descrisă ca fiind „un maestru al prozei scurte contemporane”.
Ghicirea câştigătorului reprezintă un exerciţiu care se bazează mai puţin pe date ştiinţifice şi mai mult pe speculaţii şi noroc. Ca în fiecare an, casele de pariuri din Marea Britanie acordă cote scriitorilor creditaţi cu şanse reale de a câştiga premiul Nobel pentru literatură. Potrivit casei Ladebrokes, pe primul loc în rândul favoriţilor din acest an se află la egalitate scriitorul japonez Haruki Murakami şi scriitorul kenyian Ngugi wa Thiong’o. Ambii au o cotă de 4 la 1. Pe locul al treilea se află scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, cu o cotă de 7 la 1.
În ultimii ani, Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţi
Scriitorul român Mircea Cărtărescu se află într-o companie selectă, din acest punct de vedere, având o cotă de 25 la 1, la egalitate cu scriitorii Milan Kundera, Thomas Pynchon şi Cees Nooteboom şi cântăreţul american Bob Dylan. Scriitorul român a primit cote similare şi din partea altor case de pariuri cunoscute, precum Nicerodds, Paf şi Unibet. În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la Premiul Nobel pentru Literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Anul acesta, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) i-a propus pe Mircea Cărtărescu, Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian.
Grupul celor cinci este devansat, în afară de scriitorii de pe „podium”, de poetul Adonis şi scriitorul Patrick Modiano (ambii cu o cotă de 10 la 1), Jon Fosse, Philip Roth, Peter Handke (cotă de 12 la 1), Assia Djebar, Peter Nadas, Ismail Kadare (cotă 14 la 1), Joyce Carol Oates (cotă 16 la 1), Adam Zagajewski şi Nawal El Saadawi (cotă 20 la 1). Printre scriitorii creditaţi cu şanse mai mici decât aceea atribuită lui Mircea Cărtărescu se află câteva nume sonore ale literaturii universale, precum Umberto Eco, Margaret Atwood, Don DeLillo, Amos Oz şi Don Paterson (cu toţii având o cotă 33 la 1) şi Salman Rushdie, Cormac McCarthy, John Le Carre şi Colm Toibin (cu toţii având o cotă de 50 la 1).
Din 1901 şi până în prezent au fost atribuite 106 premii
Prin testamentul său, omul de ştiinţă şi industriaşul suedez Alfred Nobel a decis şi înfiinţarea unui Premiu Nobel pentru Literatură, menit să recompenseze „persoanele care oferă domeniului literar cele mai remarcabile contribuţii într-o direcţie ideală”, conform documentului citat de Nobelprize.org.
Din 1901 şi până în prezent au fost atribuite 106 Premii Nobel pentru Literatură. Acest premiu nu a fost acordat în anii 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943, în contextul special al celor două conflagraţii mondiale. Doar patru Premii Nobel pentru Literatură au fost împărţite de câte doi laureaţi – Frederic Mistral şi Jose Echegaray în 1904, Karl Gjellerup şi Henrik Pontoppidan în 1917, Shmuel Agnon şi Nelly Sachs în 1966 şi respectiv Eyvind Johnson şi Harry Martinson în 1974.
Astfel, în perioada 1901-2013 premiul Nobel pentru Literatură a avut 110 laureaţi. Cel mai tânăr dintre aceştia este englezul Rudyard Kipling (1865-1936), celebru pentru „Cartea Junglei”, care a primit Nobelul pentru Literatură în 1907, la vârsta de 42 de ani. Cel mai în vârstă dintre laureaţii pentru Literatură este scriitoarea britanică Doris Lessing (1919 – 2013), care a primit acest premiu în 2007, la vârsta de 88 de ani.
Boris Pasternak şi Jean-Paul Sartre au refuzat distincția
De-a lungul timpului, 13 femei au primit Premiul Nobel pentru Literatură. Suedeza Selma Lagerlof (1858-1940) este prima femeie care a intrat în posesia acestui premiu, în anul 1909. În 2009, Nobelul pentru Literatură i-a fost acordat scriitoarei germane de origine română Herta Muller.
Două personalităţi importante ale literaturii universale, Boris Pasternak şi Jean-Paul Sartre, au refuzat acest premiu. Pasternak a acceptat în primă instanţă Premiul Nobel pentru Literatură din 1958, dar apoi, sub presiunea autorităţilor sovietice, a refuzat această distincţie. Jean-Paul Sartre a refuzat premiul din 1964, la fel cum a refuzat numeroase alte distincții care i-au fost oferite – din convingerea că „un scriitor trebuie să refuze să se lase transformat într-o instituţie”. În ceea ce priveşte această categorie a Premiilor Nobel, nu există niciun laureat multiplu.
Una dintre surprizele acestei categorii de premii este oferită de fostul premier britanic Winston Churchill, care nu a câştigat Nobelul pentru Pace aşa cum mulţi ar putea crede, ci este laureat al Premiului pentru Literatură din 1953. Winston Churchill a primit 20 de nominalizări pentru Nobelul pentru Literatură şi doar două pentru Nobelul pentru Pace.
***
Premiul Nobel pentru Literatură se acordă, de obicei, pentru întreaga operă literară. Există însă şi nouă laureaţi pentru care Academia Suedeză a precizat anumite opere literare în motivarea decernării acestui premiu: Theodor Mommsen (1902 – „A History of Rome”), Carl Spitteler (1919 – „Olympian Spring”), Knut Hamsun (1920 – „Growth of the Soil”), Wladyslaw Reymont (1924 – „The Peasants”), Thomas Mann (1929 – „Buddenbrooks”), John Galsworthy (1932 – „The Forsyte Saga”), Roger Martin Du Gard (1937 – „Les Thibault”), Ernest Hemingway (1954 – „The Old Man and the Sea”) şi respectiv Mihail Şolokov (1965 – „Tihii Don”).
