Ceva, ceva, mai aproape de realitate!

0
174
Cum-necum, doi foşti jurnalişti, în prezent eurodeputaţi români, Carmen Avram şi Rareş Bogdan, din familii politice diferite, au reuşit, într-o discuţie pentru Antena 3, să consimtă că la Bruxelles şi Strasbourg, apără sau trebuie să facă asta, interesele României. Împreună au găsit un numitor comun, dincolo de patosul politic firesc. Carmen Avram şi-a exprimat dorinţa să facă parte din Comisia AGRI, iar Rareş Bogdan a promis susţinerea sa şi a altor doi deputaţi liberali români, din grupul PPE, în sensul dorit. În discuţie, noua politică agricolă comună preconizată, care i-ar putea afecta pe fermierii români. Tema este realmente sensibilă, fiindcă preşedintele francez Emmanuel Macron nu va accepta pentru nimic în lume reducerea bugetului pentru agricultură –cel mai ridicat-  agricultorii francezi fiind principalii beneficiari. Din păcate nici Carmen Avram şi nici Rareş Bogdan nu erau suficient de pregătiţi, cu toate detaliile, în discuţia angajată. Repetăm, una extrem de importantă. Sprijinul pentru agricultorii români este de numai 170 euro, în timp ce în Franţa el se ridică la 620 euro, iar în Polonia la 340 euro. Phil Hogan, comisar european pentru agricultură, prezent la Cluj în septembrie anul trecur, opina că este posibilă o creştere de 15-20 euro la ha, pe viitor. În timp ce Gabriela Zoană, ex vicepreşedinte a comisiei AGRi estima o creştere de 35-50 euro per ha. Liderul grupului parlamentar Renew Europe este Dacian Cioloş, din partea USR-Plus, fost modest ministru al agriculturii, şi comisar european, foarte devotat francezilor. Dialogul moderat de Sabina Iosub, între Carmen Avram şi Rareş Bogdan a fost de la o margine la alta decent, deplin circumscris unei normalităţi fireşti. Dar iată cum stau lucrurile. Prezent la tradiţionalul Salon pentru Agricultură, la începutul anului, Emmanuel Macron a vorbit despre intenţia sa de reformare a politicii agricole comune (PAC) declarându-se un „patriot al agriculturii ţării sale”. Reforma politicii agricole comune ar presupune, între altele, în opinia sa „măsuri de protecţie” în faţa riscurilor comerciale şi a riscurilor de piaţă. De asemenea, mai multă calitate, mai multă ecologie, încurajarea diversificării energiei. De regulă discursurile preşedintelui francez trebuie citite cu atenţie, fiindcă îşi ambalează bine ceea ce doreşte să spună. Bugetul PAC pentru perioada 2021-2027, probabil va fi redus, din cauza Brexit, şi tocmai această ameninţare generează discordie în UE: plăţile directe, avute în vedere ar urma să scadă cu 10-15% iar fondurile pentru dezvoltare rurală cu 25%. Deja, Spania, Finlanda, Grecia, Irlanda au deplâns această situaţie, şi susţinerea le-a venit din partea Croaţiei, Ciprului, Cehiei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei. O precizare: Regatul Unit era un contributor major la bugetul UE. Executivul european, pe mandatul lui Jean Claude Junker, a promis reducerea cu 5% pentru PAC şi 7% pentru politicile de coeziune, două politici emblematice, care concentrează mai mult de un sfert din bugetul UE. Mai exact, bugetul PAC s-ar reduce la 365 mld. euro faţă de 408 mld. euro în perioada 2014-2020. Anul acesta PAC are alocat 36,1% (58,4 mld euro) din bugetul UE de 161,7 mld euro. Comisia Europeană, pe mandatul lui Jean Claude Junker a vrut să pună accent pe noile priortăţi: securitate, apărare, imigraţie, cercetare. Franţa nu acceptă scăderea drastică a bugetului PAC, implicit scăderea subvenţiei. Ar fi ceva de neacceptat de fermierii francezi, extrem de vocali, la intervale de timp. Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 ar fi estimat la 1279 mld. euro. Cum agricultura rămâne un vector al construcţiei împreună al Europei, prin rezolvarea problemelor de securitate alimentară, lucrurile rămân extrem de neclare. Pledoaria europarlamentarilor noşri, lăudabilă ca intenţie, nu poate fi decât pentru un PAC care să nu protejeze pe unii mai mult decât pe alţii. Într-o asemenea situaţie Uniunea Europeană ar rămâne un actor al noii ambiţii multilaterale, inclusiv în materie agricolă şi alimentară, după ce PAC a făcut Europa cel mai mare exportator de produse agroalimentare.