Vineri, de Ziua Mediului, la Sala Senatului a Universităţii din Craiova, Liceul „Charles Laugier” a organizat cu mare fast a II-a ediţie a Simpozionului Internaţional cu tema „Europa – prezent, trecut şi viitor”, o conferinţă dedicată protejării mediului înconjurător, o campanie cu argumente şi expuneri extrem de interesante.
Prof. Sorin Bîrsan, de la Liceul Charles Laugier a prezent succint proiectele în care este antrenată unitatea de învăţământ şi care sunt activităţile finanţate din fondurile Uniunii Europene. „După cum ştiţi şi anul trecut, dar într-o altă locaţie, am organizat această întrunire, deoarece Liceul Charles Laugier a fost finanţat prin proiectul „Comenius – parteneriate multilaterale” de către Uniunea Europeană. O parte dintre voi aţi fost membri ai echipei Comenius în perioada 2012-2014 şi aţi participat la reuniunile noastre, o parte dintre voi sunteţi prezenţi aici şi în calitate de viitori participanţi în noul proiect pe care îl derulăm în perioada 2014-2017. Ne-am hotărât să organizăm această a doua reuniune ţinând seama de faptul că prin contractul de finanţare şi prin cerinţele Uniunii Europene acordarea unui anumit grant de către UE înseamnă şi perenitatea acestor proiecte. Adică a unor activităţi pe care noi le putem desfăşura şi după ce s-a întrerupt contractul de finanţare. În aceste condiţii, am găsit ca de fiecare dată parteneri dispuşi să ne acorde o mână de ajutor în organizarea activităţilor noastre şi ţin pe această cale să mulţumesc tuturor celor prezenţi aici de faţă…”,a subliniat prof. Sorin Bârsan,
„Dacă mediul va fi păstrat curat şi frumos aşa va fi predat mai departe”
Prof. dr. Iuliana Gheorghe, directorul Liceului Charles Laugier, prezentă de asemenea la acest eveniment, a ţinut să-i felicite pe toţi dascălii doljeni şi nu numai, pentru că în fiecare an, pe data de 5 iunie se sărbătoreşte nu numai Ziua Mediului ci şi Ziua Învăţătorului. „În afară de Ziua Mediului, pe care încercăm să o facem simţită în sânul cadrelor didactice trebuie să nu uităm că astăzi ( n.r. vineri) este şi Ziua Învăţătorului, şi cum dascălul este întotdeauna inima şi sufletul informării tinerei generaţii, daţi-mi voie să le urez multă sănătate şi putere de muncă”, a spus managerul Liceului Charles Laugier din Craiova. Un mediu curat, sănătos este benefic pentru o societate sănătoasă şi este important mai ales pentru generaţiile viitoare. „Dacă mediul va fi păstrat curat şi frumos aşa va fi predat mai departe. Sunt multe probleme şi încercăm să le rezolvăm prin prezenţa celor implicaţi în proiecte precum Comenius, Erasmus. Aţi avut de asemenea exemple de bună practică şi sperăm să transmiteţi şi colegilor voştri mesajul de a păstra un mediu curat şi de folosire nedestructibilă a mediului înconjurător…. ”, a subliniat prof. dr. Iuliana Gheorghe.
„România şi patrimoniul ei imaterial”
Noţiunea de patrimoniu s-a extins considerabil în ultimele decenii. Astfel, pe lângă ansamblul bunurilor culturale de o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea celor mai importante situri naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, al fenomenelor fizice sau proceselor geologice sau al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din străbuni şi care merită a fi promovate şi prezervate pentru a fi transmise generaţiilor viitoare. Prezent la acest simpozion, prof.univ.dr. Nicolae Panea, le-a prezentat elevilor şi studenţilor o temă interesantă, despre „România şi patrimoniul ei imaterial”. A vorbit de asemenea şi despre parteneriatul dintre Universitatea din Craiova şi Liceul Charles Laugier, care s-a dovedit a fi extrem de productiv şi i-a invitat pe elevii prezenţi la eveniment să devină studenţi ai Universităţii, începând cu anul viitor. „Este un mediu care formează şi protejează. Formează din punct de vedere intelectual acele obiceiuri, acele aptitudini de a construi profitabil, durabil şi ecologic pentru că această curăţenie a lumii în care trăim începe să se formeze din punct de vedere intelectual chiar de la grădiniţă, elementele converg către educaţia superioară care se dobândeşte în facultate, o educaţie responsabilă, o educaţie care are drept scop construirea viitorului vostru, al viitorului nostru. Este adevărat că acum curăţenia nu mai este doar un concept ecologic, pare să fie şi unul juridic, şi unul educaţional şi în condiţiile acestea necesitatea unor astfel de proiecte pe care Liceul Charles Laugier le pune în practică sunt mai mult ca extrem de benefice….”, a spus prof.univ.dr. Nicolae Panea.
„Natura iese foarte rău din această interacţiune”
Patrimoniul este elementul definitoriu pentru orice naţiune, el este un patrimoniu material, elementele de arhitectură, clădirile, elementele palpabile. „Patrimoniul imaterial reprezintă tot ce ţine de societatea rurală ecologică. Pentru că putem vorbi despre o societate folclorică, o comunitate rurală care în studiile de specialitate se mai numeşte ecologică. Este o comunitate exemplu, care ia din natură numai ce-i trebuie lăsând natura să lucreze pentru ea. Natura o protejează şi în acelaşi timp o defineşte. Din punct de vedere cultural ne definim raportându-ne la cultură. Relaţii de neagresivitate cu această natură, în timp ce o civilizaţie modernă nu face altceva decât să modifice această natură. Suntem într-un război continuu de transformare a naturii şi în cele din urmă, cultura iese foarte bine, dar natura iese foarte rău din această interacţiune… Vreau să subliniez faptul că asistăm la efortul unei societăţi post-moderne de a se organiza social şi instituţional, eforturi care mai curând ar fi trebuit să fie făcute la finele secolului al XIX-lea. Ceea ce marile societăţi şi culturi europene au făcut între anii 1860-1890, noi reuşim să facem începând cu anul 2008, defazajul este extrem şi în secolul acesta, societatea ecologică, societatea tradiţională a suportat atât de multe malformări încât astăzi lucrurile sunt imperios necesar de a fi făcute…”, a mai spus prof.univ.dr. Nicolae Panea.
„Nu se pune problema dacă trecem la moneda euro, ci când trecem”
Conf. univ. dr.. Anca Tănasie – prodecan F.E.A.A. Universitatea din Craiova, a avut câteva observaţii pertinente, la obiect, despre trecerea la moneda euro, faţă de care nu se pune problema „dacă trecem”, pentru că prin contractul nostru de aderare nu avem altă opţiune, ci mai degrabă se pune întrebarea „când?!”. Există nişte decalaje între statele Uniunii Europene şi România şi trebuie să le depăşim. „Dacă vă mai aduceţi aminte, prin 2004 am fost la vot şi am votat pentru Constituţie, se vorbea atunci de o Constituţie europeană, de nişte amendamente. Zilele trecute am citit în media opinia unui om politic care sugera să facem un referendum şi să ne exprimăm dorinţa, dacă vrem sau nu, să trecem la euro. Dar această opţiune nu mai există, pentru că noi am votat în 2004 Constituţia europeană şi atunci, noi cu toţii, adică şi eu şi dumneavoastră şi toţi cetăţenii cu drept de vot la acel moment, am votat că dreptul de opţiune în favoarea Uniunii Europene şi automat în favoarea monedei euro este cel al Parlamentului şi nu cel al cetăţenilor. Suntem printre puţinele ţări ale Uniunii Europene care nu am mers la vot…. ”, a subliniat conf. univ. dr. Anca Tănasie.
„Climatul nu trebuie privit doar prin prisma factorului de risc”
Lect. univ. dr. Alina Vlăduţ, Facultatea de matematică şi Ştiinţe, Departamentul Geografie şi-a exprimat dorinţa de a avea o abordare mai puţin tehnică a problemei schimbărilor climatice globale. „În primul rând trebuie să ne întrebăm care este legătură între schimbarea climei şi dezvoltarea durabilă. Am văzut că proiectul are legătură cu dezvoltarea durabilă. Trebuie să plecăm de la conceptul în sine, să vedem ce înţelege fiecare despre dezvoltarea durabilă. Ideea centrală este următoarea : trebuie să ne utilizăm resursele actuale cât mai raţional posibil astfel încât să nu periclităm posibilitatea generaţiilor viitoare de a beneficia de aceleaşi resurse pe care mediul, planetei noastre le oferă. Climatul nu trebuie privit doar prin prisma factorului de risc, el trebuie privit ca resursă şi ca o resursă capitală. Există o relaţie de dualitate între climă, schimbarea climei şi dezvoltarea durabilă…”, a subliniat lect. univ. dr. Alina Vlăduţ.
