Săptămâna trecută, senatorii Comisiei pentru Transporturi şi Energie au discutat cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Afacerilor Externe pe marginea celor trei Comunicări ale Comisiei Europene privind Uniunea Energetică. Temele celor trei comunicări se referă la: strategia cadru privind o Uniune Energetică, „Protocolul de la Paris – un plan pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global după anul 2020” şi atingerea ţintei de 10% privind interconectarea în domeniul energiei electrice.
În cadrul discuţiilor, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Energie, senatorul Mihai Fifor a salutat construirea unei Uniuni Energetice, punând accent pe importanţa elaborării unei fişe detaliate de ţară care să includă toate aspectele concrete privind implementarea Uniunii Energetice şi în care trebuie să se regăsească interesele României, se precizează într-un comunicat de presă remis redacţiei. „Cât de bine vor fi reprezentate interesele noastre în Uniunea Energetică? Trebuie să avem o voce puternică pentru că nu multe ţări au resursele şi tehnologia noastră. România a avut şi poate avea autonomie pe termen lung. Trebuie să evidenţiem: independenţa energetică a României, necesitatea dezvoltării unei pieţe interne a energiei eficiente, care să asigure creştere economică, locuri de muncă şi să atragă investiţii. Trebuie să punem accent pe valorificarea resurselor energetice autohtone – potenţialul din Marea Neagră, de exemplu, necesitatea finanţărilor comunitare pentru proiecte locale, importanţa obţinerii sprijinului politic şi financiar pentru proiecte energetice care vizează regiuni vulnerabile ale Europei, pentru Centrul şi Sud-Estul Europei. În aceste condiţii, statele membre trebuie încurajate în a-şi alege mixul energetic. România trebuie să se refere inclusiv la menţinerea posibilităţii de utilizare a energiei nucleare având în vedere rolul acesteia pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de consolidare a securităţii energetice”, a subliniat Mihai Fifor.
„Rezultatul negocierilor de la nivel internaţional ar trebui să se concretizeze într-un instrument juridic”
Strategia cadru privind o Uniune Energetică propune o remodelare a sistemului energetic din Europa care prevede implementarea noilor tehnologii şi orientarea consumului către resurse sustenabile şi eficiente, dar şi o concurenţă crescută pe piaţa energiei şi preţuri mai accesibile pentru consumatori. „Din perspectiva Comunicării privind „Protocolul de la Paris – un plan pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global după anul 2020” este necesar ca rezultatul negocierilor de la nivel internaţional să se concretizeze într-un instrument juridic, sub forma unui Protocolla Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, la care să participe, în funcţie de posibilităţi, toate părţile astfel încât să se asigure la nivel mondial o reducere a emisiilor de cel puţin 60% până în 2050 comparativ cu nivelul emisiilor înregistrat în 2010”, se mai spune în comunicatul respectiv.
Atingerea ţintei de 10% privind interconectarea în domeniul energiei electrice
A treia comunicare referitoare la atingerea ţintei de 10% privind interconectarea în domeniul energiei electrice, este un pas concret în direcţia adoptării unei strategii-cadru pentru o uniune energetică rezilientă. O reţea de energie electrică europeană interconectată este vitală pentru securitatea energetică a Europei, preţuri accesibile pe piaţa internă, dezvoltarea durabilă şi decarbonizarea mixului energetic, sporirea siguranţei, a fiabilităţii şi a calităţii aprovizionării cu energie electrică. În vederea atingerii unui nivel de interconectare electrică de 10% până în 2020, Comisia Europeană consideră că este nevoie de voinţa politică a statelor membre şi a tuturor celorlalţi actori de a îndeplini obiectivele.
