Pacienţii români continuă să fie sfidaţi de un sistem sanitar care arată mult mai bine în statistici decât în realitate. Deşi majoritatea unităţilor medicale sunt încă departe de standardele oferite în alte colţuri ale Europei, stăm bine la raportări. Aşa se face că potrivit datelor oficiale, spitalele româneşti au un număr de infecţii nosocomiale – căpătate de bolnavi pe parcursul internării în spital – mult mai mic chiar şi decât cele din Germania. Dincolo, însă, de înşiruirea de procente, realitatea este cu totul alta pentru cei care sunt nevoiţi să treacă pragul unităţilor sanitare.
În judeţul Dolj, conform datelor oferite de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, procentul afecţiunilor căpătate în unităţile spitaliceşti este de doar 1,08% din numărul total de internări, mult mai mic chiar decât ce se întâmplă în sisteme sanitare dezvoltate. Anul trecut au fost înregistrate 73 de infecţii nosocomiale la Spitalul Judeţean din Craiova, 18 la Spitalul „Filantropia” din Craiova, două la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, trei la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova, un singur caz la Spitalul din Dăbuleni şi trei la Spitalul din Filiaşi. Au fost şi unităţi sanitare care nu au raportat niciun caz de infecţii nosocomiale aşa cum ar fi Spitalul Calafat, Băileşti, Spitalul Leamna sau Spitalul din Segarcea. Deşi infecţiile intraspitaliceşti sunt, încă, o problemă pentru toate sistemele de sănătate din lume, fenomenul este minimalizat în ţara noastră chiar de la nivel oficial. Nu degeaba, pe plan mondial numărul afecţiunilor căpătate de pacienţi în spitale este încă unul foarte mare. Media este de aproximativ 9-10% din numărul total de pacienţi internaţi. „Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o subraportare a infecţiilor nosocomiale. În Dolj, spre exemplu, la nivelul anului 2010 avem o incidenţă a infecţiilor intraspitaliceşti de 1,08%, departe de acel 10% raportat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la nivel mondial. În ţara noastră, cel mai probabil, lumea medicală se teme să raporteze aceste infecţii. Medicii care fac aceste raportări se gândesc la prestigiu sau pur şi simplu le este frică să nu fie amendată secţia”, a declarat dr. Ana Bobârnac, medic primar epidemiolog în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, coordonator judeţean al Programului Naţional de Supraveghere şi Control al infecţiilor nosocomiale.
Medicii atrag atenţia asupra consumului de antibiotice
Nu doar problema infecţiilor nosocomiale a fost, însă, dezbătută ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii. La întâlnirea organizată de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, la care au luat parte mai mulţi medici craioveni, un subiect de discuţie a fost şi pericolul reprezentat de rezistenţa la agenţii antimicrobieni. De altfel, aceasta a fost tema generală aleasă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest an. Printre cauzele nominalizate de medici vizavi de creşterea rezistenţei la antimicrobiene se numără prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. Pentru a evita situaţiile neplăcute, specialiştii pun tot mai mult accent pe prevenţie prin respectarea normelor de igienă, cooperare cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele antimicrobiene oricând este cazul precum şi refuzul automedicaţiei. „Rolul nostru al medicilor de familie este acela de a-i avertiza pe bolnavi şi de a preveni afecţiunile. Este adevărat că a fost înrădăcinată o concepţie că antibioticele n-au cum să facă rău. Nu este deloc aşa. Printre lucrurile negative care s-ar putea întâmpla prin consumul de antibiotice fără prescripţie medicală se numără scăderea imunităţii şi multiple reacţii adverse. În plus, boala se poate complica şi se poate ajunge chiar la deces. Din păcate există, încă, foarte multe persoane care înainte de orice iau un antibiotic. Noi o să continuăm să facem educaţie pentru sănătate întrucât este mult mai important să previi decât să ajungi la spital”, a afirmat dr. Mirela Profir, reprezentantul medicilor de familie în judeţul Dolj.
Românii printre cei mai puţin informaţi europeni
La nivel mondial, anual apar aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la multiplii agenţi antimicrobieni ce provoacă cel puţin 150.000 de decese. În aceste condiţii rezistenţa la medicamente devine o preocupare tot mai importantă pentru tratamentul infecţiei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului crescător la medicamente antiretrovirale în ultimii ani. În Uniunea Europeană, 25.000 de persoane din 400.000 infectate în fiecare an mor din cauza unor infecţii bacteriene grave şi rezistente la antimicrobieni, cele mai multe dobândite în unităţile sanitare. În plus, un alt motiv de îngrijorare, potrivit datelor ultimului Eurobarometru tematic de anul trecut, românii sunt printre europenii cei mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva virusurilor şi obţin cel mai uşor antibiotice fără să treacă pe la medic.
1. Infectia nosocomiala are legatura cu complexitatea cazului:La terapie intensiva, la chirurgie, apar mai multe. Lumea nu intelege ca o infectie nosocomiala se produce la pacientii cu imunitate scazuta din cauza bolii sau a manevrelor care trebuie facute obligatoriu si crede ca e neglijenta si prostia medicului care e supus imediat blamului public
2. Sanepidul sare imediat, nu asta ar fi problema, dar sar obligatoriu cu amenzi si alte sanctiuni administrative, ca sa se vada, dom-le s-au gasit vinovatii si s-au pedepsit desi scopul ar fi cu totul altul.
3. Incep imediat campanii de presa sustinute de ziaristi senzationalisti desi nu e nimic senzational, sunt date nume de persoane vinovate, o balacareala in toata regula, desi fondul problemei este cu totul altul.
4.Va imaginati ca in Suedia, de exemplu, la 10% incidenta, ar fi zeci de mii de cazuri senzationale de presa si mii de pedepsiti? Nici pomeneala, o asemenea tiganeala cum se petrece la noi, nu e posibila.
5. Chiar si asa, numarul real de infectiii nosocomiale este comparabil cu ce pe plan mondial, ceea ce inseamna ca lumea medicala nu e pe dimafara problemei dar se adapteaza la obtuzitatea administrativului care sare cu barda, contabiliceste, d-mle ai 10 %? ia colea o amenda si o sapuneala si o retrogradare, esti incompetent. Lumea se bucura dar problema ramane aceeasi, poate peste zeci de ani mai scade
procentul datorita progresului stiintei si nu altel.
Comments are closed.