Românii care refuză să participe la programele de diagnostic şi apoi se îmbolnăvesc ar putea plăti costurile tratamentului. Aşa prevede un proiect legislativ semnat de 130 de parlamentari. Printre cei care ar putea fi obligaţi să achite costurile medicamentelor se numără şi bolnavii de cancer.
Potrivit propunerii legislative, semnată de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual, finanţat cu nu mai puţin de 10% din sumele alocate sistemului naţional de sănătate. În proiect se prevede ca toţi cetăţenii români să aibă dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Pentru cei care se menţin sănătoşi sunt propuse stimulente în bani. Potrivit proiectului, bonusurile de la casa de asigurări vor fi transferate într-un cont personal de economii doar pentru cheltuieli cu sănătatea. Ca să primească stimulentele, titularul trebuie să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai sfaturile medicilor. În plus, trebuie să arate că participă la competiţii sportive.
600 de milioane de euro pentru prevenţie
Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Scopul este, potrivit semnatarilor proiectului, acela de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare.
Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat, 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an pentru acţiunile de prevenţie, ceea ce înseamnă peste 600 de milioane de euro. Pentru aplicarea legii, echipele de medici şi profesionişti în sănătate publică vor elabora norme de aplicare astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condiţiilor de logistică, condiţiilor din diverse zone ale ţării, în aşa fel încât toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de prevenţie.
40.000 de doljeni nu au nici măcar medic de familie
Acest proiect apare în ciuda faptului că, numai în judeţul Dolj, aproximativ 40.000 de persoane nu au acces la serviciile medicale elementare şi nu se regăsesc pe lista vreunui medic de familie. În plus, la nivelul judeţului Dolj, la această dată, există în continuare un deficit de medici specialişti, în mod special în mediul rural. Specialităţile deficitare sunt: oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, hematologie precum şi endocrinologie, neurologie pediatrică şi psihiatrie pediatrică.
În prezent, există un singur program pentru diagnosticul precoce al cancerului. Femeile între 25 şi 64 de ani pot face gratis teste Babeş-Papanicolau chiar dacă nu au semne de boală. Dar numai jumătate dintre medicii de familie s-au înscris în programul gratuit. Rezultatele vin târziu fiindcă sunt prea puţini anatomopatologi.
Anual, în România sunt diagnosticate aproximativ 80.000 de cazuri noi de cancer şi aproape 30.000 de decese sunt provocate de această boală. Reprezentanţii asociaţilor de pacienţi susţin că pentru afecţiunile hematologice lipsesc şapte medicamente, iar pentru oncologie la fel.
