Guvernul va sesiza DNA şi SRI pentru nereguli în derularea contractului încheiat cu Bechtel la construcţia autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, cunoscută drept Autostrada Transilvania, acuzând posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei, Radu Berceanu şi fostul şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Cristian Duică. Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat. Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la „valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu. Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de Guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 de milioane de euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de Guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume. Pentru crearea unei „aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004. Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro. Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună. În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat, de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol, deşi era necesară măcar o hotărâre de Guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care aveau vicii de calitate. Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro, pentru „soluţionarea pretenţiilor”. În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro pentru secţiunea 2B a autostrăzii, şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro. Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrările au fost doar începute, nu şi finalizate. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat pentru Mediafax, în legătură cu intenţia Guvernului de a sesiza DNA şi SRI pentru nereguli în derularea contractului cu Bechtel, că „are alte preocupări decât trăznăile astea” şi că „dacă are cineva semne de întrebare, mă cheamă şi-i povestesc”.
Pe de altă parte, contractul original, semnat în 2003 cu americanii de la Bechtel, nu a fost găsit nici în urma verificărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului, care a trimis notificări la şase dintre instituţiile statului pentru a identifica exemplarul original, potrivit sintezei Raportului de control privind verificările efectuate în legătură cu încheierea, modificarea şi executarea contractului de proiectare şi construcţie a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş. Concret, documentul a fost căutat la CNADNR, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi Bechtel International Inc, se arată în raport. Rezultatul a fost că, în afară de o copie în limba română neconformă cu originalul şi o copie în limba engleză parţial conformă cu originalul, exemplarul original al contractului în limba română nu a fost găsit.
