Ministerul Sănătăţii are în plan înfiinţarea a şapte centre regionale de urgenţă, unul dintre acestea urmând să funcţioneze la Craiova. Potrivit proiectului, noile structuri medicale ar trebui să asigure accesul pacienţilor la toate specialităţile chirurgicale şi medicale.
Activitatea Centrului Regional de Urgenţă Craiova va fi coordonată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă în cardiologie din cadrul Centrului de Cardiologie Craiova. Aceste centre nu vor îndeplini însă decât temporar rolul de spitale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, până la construirea unor spitale noi sau până la atingerea nivelului de dezvoltare pentru actualele unităţi spitaliceşti care să permită respectarea integrală a prevederilor Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1.764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale.
Centrele regionale sunt considerate prioritate naţională
Centre regionale de urgenţă vor funcţiona şi la Târgu Mureş, Constanţa, Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Toate acestea, ca şi centrul de la Craiova sunt considerate entităţi interspitaliceşti fără personalitate juridică. Ar urma să fie alcătuite din spitalele clinice judeţene de urgenţă sau spitalele clinice cu toate specialităţile chirurgicale şi medicale din structura acestora, împreună cu infrastructura pentru investigaţii clinice şi paraclinice şi orice altă structură de specialitate unică, cu caracter de urgenţă majoră, aflată în afara structurii spitalului judeţean sau spitalului clinic respective. Coordonarea activităţii, în cazul acestor structuri, intră în responsabilitatea managerului şi directorului medical ai spitalului clinic judeţean de urgenţă sau al spitalului clinic, iar conducerea colectivă se realizează de un consiliu de conducere format din membrii conducerii operative şi din managerii spitalelor din care provin structurile din alcătuirea unităţilor funcţionale regionale de urgenţă.
Spitalele clinice regionale de urgenţă şi unităţile funcţionale regionale de urgenţă sunt considerate priorităţi naţionale pentru sistemul de sănătate din punctul de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, a investiţiilor şi a dotărilor materiale, precum şi din punctul de vedere al asigurării resurselor umane.
Trebuie respectat un plan de conformare
În centrele regionale Bucureşti, Cluj, Craiova, Timişoara şi Iaşi ar urma să funcţioneze unităţi funcţionale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A. Cele care îndeplinesc doar parţial criteriile minime obligatorii şi sunt clasificate provizoriu au însă obligaţia de a prezenta un plan de conformare cu responsabilităţi şi termene de implementare foarte clare, cât şi de a încheia un protocol de colaborare cu alte spitale sau unităţi regionale pentru acoperirea deficienţelor în îndeplinirea criteriilor de clasificare. Planul de conformare trebuie înaintat Ministerului Sănătăţii în termen de 7 zile de la publicarea Ordinului, de managerul spitalului clinic judeţean de urgenţă sau al spitalului clinic şi se aprobă de ministrul Sănătăţii.
Spre exemplu, Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Craiova are ca durată de conformare 18 luni, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş trebuie să se conformeze categoriei până la 31 decembrie a.c., Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa are la dispoziţie 12 luni, Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Bucureşti 1 are prevăzut un termen de 6 luni, iar Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Bucureşti 2 are la dispoziţie 3 luni. În situaţia în care durata prevăzută nu este respectată, unitatea este declasificată şi suportă consecinţele economico-financiare generate de această modificare a clasificării.
Activitatea unităţilor sanitare cu paturi ar urma să fie evaluată anual de o comisie constituită în acest scop prin ordin al ministrului Sănătăţii. În baza rezultatelor evaluării aprobate de ministru, nivelul de competenţă poate fi menţinut sau modificat.
