Sub povara anilor, Goicea „întinereşte”

Pe meleagurile goicene, nu e vorbă-n vânt, s-au stabilit oameni pricepuţi, cu îndeletniciri moştenite, oameni deschişi şi ospitalieri care au clădit o comună trainică şi demnă, după sufletul lor. Aici viaţa curge lin, pe uliţele însufleţite de ţipete de copii şi mustrări părinteşti, de pâlcuri de bătrâni ieşiţi oleacă pe la porţi, semn că locul nu şi-a pierdut farmecul de altădată. Zgomotul tractoarelor brăzdând pământul, undeva departe de casele localnicilor contrastează cu liniştea din glasul localnicilor care-i privesc de pe margine toate mişcările, sfătuindu-se. Aşa sunt oamenii din partea locului. Nu fac nimic fără să cântărească şi să măsoare lucrurile. Numai aşa, cu minţi cumpătate şi mâini pricepute, Goicea a ajuns să fie cu un pas înaintea multor comune.

Împărţirea comunei în trei aşezări de sine stătătoare – Goicea Mare, Goicea Mică şi Popoviceni a rămas doar în obiceiul fiilor satului. Acum toate acestea sunt cuprinse într-o singură unitate administrativă, cu numele de Goicea. „În aceste sate, foste comune, stau martore vechi clădiri, unele în prezent care au fost sedii de primării, precum şi trei biserici care adună oamenii rânduiţi pe neamuri apropiate sau aşezaţi pe uliţi, din tată în fiu cu amintirea bunicilor şi a părinţilor în viaţă sau plecaţi pe drumul fără de întoarcere”, scrie Petre Gigea-Gorun. Scriitorul dedică locului în care s-a născut o bogată monografie, ce vede lumina tiparului în 2006, la editura „Scrisul românesc” – „Comuna Goicea cu oameni şi fapte. Monografie sentimentală”: Aşezarea cu un fir istoric împletit de-a lungul anilor de mâini  vrednice ţine mult la spiritualitate, la cinstirea strămăşilor şi a fiilor satului care au dus numele „pământului natal” în toate colţurile ţării şi peste hotare. Aici s-au născut Ion Prioteasa(preşedintele Consiliului Judeţean Dolj), Antonie Solomon (primarul Craiovei), Marin Chisăr(artist liric), Gheorghe Berceanu(Maestru Emerit al Sporturilor în lupte greco-romane), Ştefan Negreţ(fost primar al Craiovei) şi mulţi alţii.

„Agricultura ne-a scos anul acesta din impas”

Peticul de câmpie netedă, pe care în urmă cu 500 de ani se băteau primii stâlpi ai aşezării, devenite mai târziu comuna Goicea, este udat de râul Desnăţui,  şi acoperit de pături de sol ce favorizează cultura cerealieră, de păşuni întinse şi bogate. Pământul roditor este cea mai de preţ avuţie a oamenilor. Nu toţi s-au lăsat în cele 1.600 de hectare de teren arabil şi viţă-de-vie, câte avea comuna Goicea la recensământul din 1892. Morile, fierăriile, tinichigeriile, ateliere de tâmplărie, croitorie, cizmărie stau mărturie că, de–a lungul timpului, fiecare şi-a găsit calea pentru a-şi câştiga traiul, îmbrăţişând meserii cu tradiţie. Trei ateliere de tâmplărie şi o moară funcţionează şi astăzi, iar agricultura stă în tehnologia modernă adusă de arendaşii înstăriţi, care au salvat pământul uitat de proprietarii, prea bătrâni, poate prea săraci, să-l mai poată lucra. „Pe raza localităţii, 3.300 de ha sunt arendate de S.C Oltyre S.A. Craiova, cu sediul la Segarcea. Oamenii au primit anul ăsta 800 de kg/ha fie de grâu, fie de porumb, fie jumate-jumate, după cum a solicitat fiecare. Alt investitor este Il Solde Farms, care aparţine unui scoţian cu 650 de ha luate în arendă şi cultivate cu grâu, porumb, floarea-soarelui, dar şi soia. Mai avem şi arendaşi care au 100-150 de ha, dar aceştia sunt mai puţin tehnologizaţi. Oricum, a fost un an agricol bun. Chiar şi grădinile individuale au făcut producţii bune. Am fi nedrepţi dacă am spune că am fost vitregiţi de natură. În esenţă, Dumneazeu ne-a ajutat şi agricultura ne-a scos anul acesta din impas. Firmele care au pământ arendat la noi au obţinut şi 5 t/ha de grâu, 2,5-3 t/ha de floarea-soarelui”, spune primarul de la Goicea, Viorel Marcu.

„Să trăiţi, domn’ primar! Bine că venirăţi…”

La curent cu tot ce se întâmplă în „gospodăria” sa, Viorel Marcu drămuieşte cu logică matematică toate chestiunile administrative. „Defect profesional”, am putea spune, ca şi faptul că obişnuieşte să ţină uşa biroului deschisă pentru oricine are nevoie de îndrumare. Este gospodarul-şef al comunei însă nu ia niciodată decizii de unul singur. Are cu cine se consulta, atât în Consiliul Local, cât şi dincolo de curtea Primăriei, printre consătenii săi. „În genere, am beneficiat de sprijinul substanţial al viceprimarului, al contabilului unităţii, cât şi al Consiliului Local, cu care ne-am înţeles foarte bine. Nu au fost probleme sau discuţii legate de culoarea politică.  De regulă, în şedinţele de Consiliu discuţiile se ţin principial, cu onestitate şi cu bun-simţ”, mărturiseşte Viorel Marcu. Tot cu onestitate şi bun-simţ se leagă şi micile discuţii pe uliţă, atunci când primarul, plecat cu treabă dă ochii cu vreun consătean. De la aceştia, numai vorbe bune  despre omul pe care l-au pus în fruntea comunei. Ieşiţi să-şi are ogoarele, Ion Şarpe, Gheorghe Căpistere şi Ion Budeancă se pun la sfat la marginea drumului, privind lung brazdele proaspete lăsate în urmă de tractor. Nici nu mai ştiu de la ce-au plecat. Vorbesc vrute şi nevrute. Ca şi cum ar fi fost acolo de la început, primarul intră în vorbă. Atât au aşteptat sătenii, că tot mai aveau câte o nelămurire, iar „oaspetele” era singurul în măsură să o desluşească. „Să trăiţi, domn’ primar! Bine că venirăţi…”.

Proiecte

• În acest moment, lucrările pentru proiectul integrat pe Măsura 3.2.2., în valoare de 2,5 milioane de euro, sunt în plină desfăşurare. Se lucrează la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, pe o distanţă de 8,5 km, clădirea centrului social a fost ridicată, iar Căminul cultural beneficiază de lucrări la acoperiş.
• Potrivit primarului Viorel Marcu Dumitru, un alt proiect major pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a localităţii este cel pe Măsura 1.2.5., pentru asfaltarea drumurilor agricole. Proiectul, în valoare de un milion de euro, a fost declarat finanţabil. „Proiectul pe 1.2.5. a fost o oportunitate. În plus, e în avantajul fermierilor care au pământ în zonă, dar şi al societăţilor care au terenuri în arendă. Chiar pe drumul respectiv este situată Staţia de sortare şi transfer a gunoiului menajer şi o moară particulară”, a spus primarul.

Agricultură

• Prin intermediul APIA, Primăria Goicea, care deţine 451 de ha de păşune, a achiziţionat utilaje pentru igienizarea izlazului. „Păşunea este situată la 17 km de localitate. Este o zonă inundabilă şi te poţi trezi că faci o investiţie fără rezultate imediate. Am mers, aşadar, pe varianta admisă de către APIA, aceea de achiziţionare de utilaje. Astfel, am luat cositoarea rotativă şi tractorul cu încărcător frontal, şi ne-au fost de mare folos, pentru că am putut să realizăm igienizarea mult mai uşor decât dacă o făceam cu cetăţenii din comună”, a explicat Viorel Dumitru Marcu.
• Tinerii din Goicea sunt interesaţi să-şi dezvolte propria afacere în agricultură. Nu mai puţin de 12 proiecte pe Măsura 1.1.2. au fost depuse şi selectate pe apicultură, legumicultură şi creşterea animalelor.

Sănătate:

• Dispensarul uman din localitatea Goicea beneficiază de un ecograf şi cu un electrocardiograf. Dotarea face ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze în oraş, mulţi dintre ei fiind şi în imposibilitatea de a o face pentru un control medical mai amănunţit.  Deşi nu au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, medicii de specialitate spun că tarifele sunt accesibile pacienţilor.

Social:

• Recensământul s-a finalizat cu bine la Goicea. Recenzorii lucrează acum la centralizarea formularelor şi, din primele date, reiese că numărul cetăţenilor este de aproximativ 2.700, în uşoară scădere faţă de anul 2004, când comuna s-a separat de Cârna, numărând atunci circa 2.800 de persoane. O altă concluzie este aceea că media vârstei depăşeşte 60 de ani.
• Beneficiarilor de ajutor social li s-a dat şansa de a obţine o calificare în vederea angajării sau începerii unei activităţi pe cont propriu. Prin intermediul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Dolj, 28 de goiceni au urmat un curs de calificare pentru ocupaţia lucrător în agricultură, în urma căruia au dobândit un certificat de absolvire.
• Circa 300 de persoane au solicitat anul acesta ajutorul de încălzire a locuinţei. Oamenii au fost îndrumaţi pas cu pas în completarea formularelor, de către funcţionarii din primărie, care, acum, se pregătesc să facă anchete sociale la 60% dintre solicitanţi.
• Distribuirea produselor alimentare de la Uniunea Europeană s-a încheiat. Pachetele au ajuns la 535 de pensionari, 6 şomeri şi 63 de persoane cu handicap, de întreaga acţiune ocupându-se o comisie alcătuită din trei angajaţi ai primăriei.

Cultură:

Comuna Goicea s-a implicat în proictul derulat la nivelul judeţului Dolj de Biblioteca judeţeană”Alexandru şi Aristia Aman” pentru deschiderea de centre informatice în comunele şi municipiile doljene. „Biblionetul” a adus patru calculatoare în spaţiul asigurat de autorităţie locale, pe care se lucrează deja, copiii fiind cei mai încântaţi de această noutate.

LAVINIA ILINA şi ANA-MARIA GEBĂILĂ