Chiar dacă datele recentului recensământ de acum finalizat, nu au fost încă procesate şi făcute oficiale, după toate evaluările, populaţia Doljului este în sensibilă scădere faţă de precedentul recensământ, cel din 2002, cu circa 104.242 locuitori. Populaţia Craiovei, recenzată acum este de numai 246.605 locuitori, faţă de 2002, când, potrivit datelor statistice era de 302.601, ceea ce ar putea însemna pierderea statutului de “mare municipiu”, dar şi alte consecinţe deloc de neglijat. Pe localităţi, se înregistrează mutaţii, de asemenea îngrijorătoare, datorate atât sporului negativ din multe locuri, cât şi a plecării masive în străinătate a multor doljeni. Depopularea unor comune, în conformitate cu datele recensământului, menţionat, va atrage desigur consecinţe administrative. Într-o altă ordine de idei, adică în plan politic, numărul parlamentarilor calculat în temeiul datelor statistice din 2002, dar şi al consilierilor locali va fi redus proporţional.
“Nu ne aşteptam la o scădere atât de dramatică la nivelul judeţului Dolj”
Datele recensământului din acest an, chiar dacă nu sunt cele finale, îngrijorează autorităţile locale, mai ales că Doljul are acum localităţi în care numărul locuitorilor este cu mult sub 1.000 – aşa cum este Gogoşu, comună care mai numără doar 448 de suflete, sau Botoşeşti-Paia, unde au fost recenzate aproximativ 800 de persoane. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, e de părere că principala cauză a scăderii numărului doljenilor este plecarea acestora în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Nici numărul nou-născuţilor, tot mai mic în ultimii ani, nu ajută la creşterea populaţiei şi aşa îmbătrânită în multe dintre localităţile Doljului. “Datele pe care le avem în acest moment sunt preliminare, dar reies nişte lucruri cu adevărat surprinzătoare. Nu se mai regăsesc în ţară aproximativ trei milioane de români şi cu siguranţă foarte mulţi dintre aceştia sunt la muncă în străinătate, iar acest fenomen se petrece şi în judeţul Dolj. Nu trebuia să vină recensământul să ne spună acest lucru pentru că vedeam şi noi că avioanele care pleacă spre Italia sau Spania sunt pline în fiecare săptămână. Este clar că foarte mulţi dintre români lucrează în străinătate. Nu ne aşteptam la o scădere atât de dramatică la nivelul judeţului Dolj. În unele localităţi situaţia este cu adevărat alarmantă. De exemplu, în comuna Gogoşu sunt 448 de locuitori, în comuna Botoşeşti-Paia sunt 800 de locuitori. Sigur, ştiam că sunt comune mici, cu probleme, unde populaţia este îmbătrânită şi nu s-a mai născut acolo un copil de foarte mult timp, dar să se ajungă la o asemenea cifră nu ne aşteptam. Din punct de vedere al demografiei judeţului se simte această descreştere. Investiţiile pe care am decis să le aducem maternităţii din cadrul Spitalul de la Dăbuleni s-a datorat faptului că din studiile pe care le aveam, a reieşit că în zona Dăbuleni – Sadova, există o creştere demografică foarte mare. Într-o vizită făcută la spital am găsit la secţia de neonatologie 10-12 copii care stăteau îngrămădiţi. Din acest motiv am luat hotărârea să investim acolo”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Localităţile cu mai puţin de 1.500 de locuitori ar putea fi comasate
Pe de altă parte, şeful administraţiei publice judeţene a precizat, că există posibilitatea ca localităţile unde numărul locuitorilor este mai mic de 1.500, să fie comasate. Acest lucru ar fi necesar pentru ca investiţiile pe fonduri europene să poată fi duse şi în aceste zone, întrucât Uniunea Europeană acordă bani pentru proiecte de importanţă regională şi este mai puţin interesată de proiectele pentru comunele care numără sub 1.500 de locuitori. “Este clar faptul că e nevoie de o altă orientare cu privire la aceste comune care au până în 1.500 de locuitori, însă nu cred că în acest mandat se va întâmpla comasarea acestor localităţi. Cu siguranţă că în momentul în care recensământul va deveni oficial se va putea face o iniţiativă parlamentară, pentru că situaţia aceasta se petrece în toate judeţele, nu numai în Dolj. De la caz la caz se va lua o măsură de arondare. În caz contrar se va întâmpla ceea ce ne spune Uniunea Europeană de foarte mult timp. Mai exact, în momentul în care facem investiţii nu ne mai ducem cu sume foarte mari către localităţile în care, peste câţiva ani numărul de locuitori va fi la jumătate. Uniunea Europeană ne cere să ducem investiţii în zonele viabile. Pe de altă parte, noi ne punem problema că şi acei oameni au nevoie de aceleaşi proiecte de dezvoltare”, a mai afirmat Ion Prioteasa.
