Nu mai puţin de 43 de lideri europeni sau reunit de ieri la Praga pentru a discuta răspunsurile la consecinţele războiului din Ucraina. Capitala Cehiei, care deţine preşedinţia turnantă a Consiliului UE, a celebrat în august a.c. 54 de ani de la invazia tancurilor sovietice, găzduieşte summit-ul Comunităţii politice europene la un castel din Praga. CPE este materializarea unei idei lansate în luna mai de preşedintele francez Emmanuel Macron, la 3 luni de la debutul invaziei ruse, care a pus în faţa scenei necesitatea ranforsării coordonării la scară continentală pe chestiuni de politică externă şi de securitate şi de asemenea de dezvoltare a legăturilor în materie energetică, transport, comerţ, cercetare şi educaţie. CPI este o adunare mult mai largă decât UE fiindcă pe lângă “cele 27” mai sunt invitate 17 ţări: Regatul Unit, Turcia, Elveţia, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Ucraina, Georgia, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia Herţegovina. Obiectivul declarat este acela de a demonstra deplină unitate în faţa lui Vladimir Putin. Noul acronim şi această dorinţă de unitate găseşte nu puţine ţări pe traiectorii diferite vis-a-vis de UE, începând cu Regatul Unit, motiv pentru care gesturile premierului britanic Liz Truss vor fi urmărite cu atenţie. Într-un mecanism centrat pe UE este evident că britanicii au locul lor. Mai multe ţări europene –Olanda, Finlanda, Suedia, Norvegia, Polonia- văd în prezenţa britanicilor o posibilitate de apropiere de Londra în relaţii dificile după BrExit. CPE este o anticameră a candidaţilor la aderare la UE preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan nealăturat la sancţiunile europene contra Moscovei poate bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO şi este în conflict cu Grecia şi Cipru.
