Klaus Iohannis nu exclude alegerile anticipate

0
202

Aşadar, consultările de la Palatul Cotroceni, în vederea formării unui nou guvern, sunt programate săptămâna viitoare, după cum ne-a încredinţat preşedintele Klaus Iohannis „deoarece politicienii au nevoie de timp ca să coboare cu picioarele pe pământ”. Şi să-şi „risipească entiziasmul”. Guvernul Cîţu a căzut printr-o moţiune de cenzură istorică. Ceva perfect normal, dată fiind prestaţia sa de ansamblu şi animozităţile fără margini dintre liberali şi plus-userişti. Partea proastă a lucrurilor este că actuala criză politică se suprapune peste datele descumpănitoare privind evoluţia pandemiei, cu circa 15.000 de persoane infectate (330 de morţi), şi escaladarea nemiloasă a preţurilor. Cum s-a ajuns în această fază a lucrurilor, comportă o întreagă discuţie. Moţiunea votată a fost şi un mesaj corect şi ameninţător trimis preşedintelui. Deşi nu recunosc, inclusiv liberalii, pe lângă celelalte partide parlamentare, îşi doresc o separare de lumea iraţională a lui Iohannis, cum observă editorialistul Costi Rogozeanu. Mai nou, imediat după moţiunea de cenzură, lucrurile s-au complicat şi în tabăra liberală. Unde o „aripă” de circa 40 de parlamentari, printr-o declaraţie fermă, se disociază de grupul liderului desemnat de congres, Florin Cîţu. Ambele falii liberale, deşi nu cu îndârjire, nu doresc să întindă mâna social-democraţilor în vederea unei coabitări, care social-democraţi la rândul lor, prin Marcel Ciolacu anunţă că nu vor colaborare, ci doar anticipate. Cum însă atât liberalii, cât şi social-democraţii, au mai fost în aceeaşi barcă şi au momentan un adversar politic comun, în USR-Plus, unica soluţie viabilă ar constitui-o formarea unui guvern cu premier din partea PSD în temeiul rezultatelor de anul trecut. Dar pentru asta Klaus Iohannis ar trebui să renunţe la Florin Cîţu. Ideea alegerilor anticipate, deloc exclusă, inclusiv de către preşedintele Klaus Iohannis, nu este decât un scenariu complicat, greoi, menit să prelungească pentru moment criza. Credinţa că unii sunt mai breji decât ceilalţi duce într-o mistică ridicolă şi împiedică aşezarea la dialog a social-democraţilor cu liberalii. Fireşte că este greu, după ce în noiembrie 2019, la Bistriţa-Năsăud, Klaus Iohannis reitera că nu se află cu PSD în campanie electorală, ci în război şi nu pentru că „noi suntem răi, ci pentru că ei sunt răi cu românii”. Au fost atât de „răi cu românii”, că la alegerile parlamentare de anul trecut, au venit pe primul loc, devansându-i pe liberali. Cum îi vede pe social-democraţi Klaus Iohannis nu mai este nevoie să spunem. În Germania, liderii CSU –aripa bavareză a CDU- opinează că îndreptăţiţi să formeze noul guvern sunt social-democraţii care au câştigat alegerile la o diferenţă de numai 1,5 procente, faţă de partidul Angelei Merkel. Ce scenarii avem pe masă? USR-Plus, PSD, AUR pe de-o parte, PNL (aripa Cîţu), PNL (aripa Orban) de cealaltă parte. Ce altă sistematizare se poate face pentru construirea unei majorităţi, după divorţul brutal dintre PNL (aripa Cîţu) şi USR-Plus? Klaus Iohannis spunea ieri că nu ştie dacă mai este posibilă revenirea USR-Plus la guvernare. Se poate înţelege mult din această aserţiune. În această situaţie, aşa cum se exprima şi Marcel Ciolacu, în afara refacerii alianţei rămân… anticipatele. Altă soluţie nu există. Guvern de specialişti până cel târziu în luna martie cu 10 măsuri urgente pentru guvernul instalat după moţiune. Dându-şi testul de om politic matur şi excelent strateg, Marcel Ciolacu avansează următoarele teme: plafonarea preţului la energie, compensarea facturilor pentru consumatorii casnici şi IMM-uri, subvenţionarea gigacaloriei, aplicarea legii consumatorului vulnerabil. Realitatea tristă a momentului îi dă dreptate. O altă ieşire decât alegerile anticipate, în afara resistematizării USL (PSD-PNL), care a adus o pace temporară a afacerilor medii în rezistenţă faţă de piaţa liberă a capitalului, nu există. De fapt ce ar trebui înţeles? Presiunea din partea mediului de afaceri mijlociu şi mic, care reprezintă capitalul autohton, e din ce în ce mai puternică în faţa atotputerniciei necruţătoare a marelui capital reprezentat de bănci şi multinaţionale. Contextul sanitar în care ne aflăm, fără precedent de la izbucnirea pandemiei, nu oferă spaţiu de manevră. UDMR prin vocea lui Kelemen Hunor, politician copt la minte, invită PSD la guvernare, şi liderul menţionatei formaţiuni politice, de regulă ştie ce spune, şi mai ştie şi pe ce se bazează.