În ciuda faptului că e pusă la index de ministere atunci când vine vorba de aprobarea proiectelor mari, cu finanţare europeană, localitatea Giugeba se menţine pe linia de plutire datorită simţului gospodăresc al oamenilor. Pe fondul frustrărilor financiare cu care se confruntă administraţia locală, sunt multe familii care au reuşit să-şi pună pe picioare mici afaceri atrăgând fonduri europene. La acest succes au contribuit, ce-i drept, şi edilii care sprijină orice inţiativă de acest gen.
Comuna Giugeba ar avea mare nevoie de un sistem de canalizare care să vină în completarea reţelei de alimentare cu apă, introdusă în 2008. De atunci autorităţile se tot chinuie să scrie proiecte, bat drumurile pe la ministere, fac anticameră la firme de consultanţă, dar fără nici un succes. Proiectul de canalizare nu are nici un cusur în ceea ce priveşte modul cum este întocmit, trecând, susţin autorităţile, toate testele de exigenţă în acest sens. Marea problemă o ridică gradul de înavuţire mult prea ridicat al locuitorilor. «Nu ne avantajează deloc criteriul suprafeţei. Despre ce este vorba mai exact? Suntem consideraţi o comună bogată pentru că suprafaţa de teren, care îi revine fiecărui cetăţean, este mai mare decât în cazul altor localităţi, adică avem peste 2 hectare pe cap de locuitor. Şi, din această cauză, am fost descalificaţi. Practic, proiectul nostru de canalizare, care este, în acest moment, cel mai important, a fost declarat neeligibil şi nu a primit finanţare», spune, cu tristeţe, primarul Gheorghe Gună.
Prea bogaţi pentru o reţea de canalizare
Partea proastă este că dezvoltarea comunei este ţinută în loc atâta timp când nu se renunţă la această metodă de calcul. Reprezentanţii Primăriei din Giubega susţin că ar fi mai nimerit dacă s-ar lua în vedere capacitatea de plată a locuitorilor. «Când faci o reţea de canalizare trebuie să te asiguri, în primul rând, dacă locuitorii de acolo, care sunt şi beneficiarii finali, au capacitatea să se folosească de ea. Degeaba faci o investiţie de mare anvergură, spargi străzi şi introduci kilometri de conductă în pământ, iar la final constaţi că rămâne ca un muzeu acolo, nimeni nu se foloseşte de acest sistem. Adică nu vezi pe nineni că se interesează să-şi tragă conductele în gospodării, să-şi amenajeze grupuri sanitare sau o baie. Şi cred că modalitatea cea mai bună ar fi plata taxelor şi impozitelor, din care se vede clar dacă oamenii au venituri», explică primarul de la Giubega. Deşi a propus acest lucru, se pare că iniţiativa nu este încă agreată.
Micro-ferme cu bani europeni
Lipici la fondurile europene au avut, în schimb, câţiva dintre locuitorii comunei care nu s-au speriat de birocraţia documentaţiei şi au început acest demers. La capătul lui, au avut de câştigat câteva mii de euro, bani cu care şi-au lansat micile afaceri în domeniul agricol. O familie din Giugeba a accesat fonduri europene cu care şi-a dotat mica societate agricolă cu utilajele necesare pentru munca din câmp. Alte fonduri europene au intrat în afacerea unei alte familii, din aceeaşi comună, care a ales să-i investească în carburanţi şi îngrăşămintele chimice atât de necesare pentru obţinerea unei bune culturi de floarea-soarelui, care se cultivă pe întinderi destul de mari în Giubega. Un apicultor recunoscut în localitate, Marian Papuc, a scris un proiect foarte bun şi a obţinut bani pentru echiparea şi modernizarea unei stupine care numără în jur de 130 de matce. Mierea produsă de stupii acestuia ajunge pe tarabele din Piaţa Mare din Craiova. O idee de afaceri îndrăzneaţă are şi Ştefan Florea care vrea să pună bazele unei ferme de animale.
Recoltă bogată, în ciuda secetei
Cei din Giubega mai au şi un mare avantaj, acela că Dumnezeu ţine cu ei. În ciuda secetei din această vară, cei mai mulţi dintre gospodari şi-au umplut hambarele şi cu grâu, dar şi cu porumb. Oamenii nu se plâng nici de recolta pe care au strâns-o de pe terenurile cultivate cu floarea-soarelui, o cultură care a mers dintotdeauna bine în această zonă. «Cât a fost de mare seceta, tot a fost un an bun la grâu, în special. A ieşit un grâu de calitate şi în cantităţi destul de mari. La fel şi la porumb şi floarea-soarelui. Chiar mă mir de unde a scos pământul recolte atât de bune dacă, în carte, se spune că trebuie să aibă o anumită cantitate de apă», mai spune primarul Gheorghe Gună. Spre exemplu, nici un agricultor din Giubega nu a scos mai puţin de 2.000 de kilograme de grâu la hectar şi între 1.000 şi 1.500 de kilograme de porumb sau floarea-soarelui. A fost un an bun şi pentru crescătorii de animale, în special pentru cei care fac bani din cirezile de vaci. De altfel, în acest domeniu zootehnic, se profilează înfiinţarea unei mari crescătorii de vite în incinta fostului IAS, care, din fericire, a fost conservat.
Nici picior de hoţ nu calcă grădinile
Locuitorii din Giubega spun despre ei că sunt cei mai liniştiţi din împrejurimi: nici picior de hoţ nu le calcă gospodăriile. Nu se mai ştie de când cineva s-a plâns că i-a lipsit o găină din bătătură sau fâneţele de pe câmp, lucru care e un motiv de laudă pentru săteni. «E o comună paşnică, liniştită, vecinii se înţeleg între ei. Nu au auzit să se fure între ei, mai degrabă se ajută la muncile câmpului cu ce pot», spune primarul Gheorghe Gună. La acest lucru contribuie şi faptul că, în Giubega, se află o secţie de poliţie rurală care este bine pusă punct.
O comună cu mulţi oameni tineri
Giubega este una din comunele doljene ocolite de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, atât de vizibil în alte localităţi. Nu trebuie căutat în dosarele cu date statistice ale primăriei, o simplă plimbare pe drumurile comunei fiind îndeajuns pentru a te lămuri că oamenii de aici sunt încă în putere. Casele îngrijite şi grădinile cultivate cu trudă sunt semnul hărniciei, dar şi al faptului că localitatea va rămâne mult timp pe harta localităţilor importante ale Doljului.
Se aşteaptă încă înfiinţarea centrului de permanenţă
Una dintre nevoile stringente ale localităţii ar fi înfiinţarea unui centru medical de permanenţă care să asigure asistenţa sanitară fără întrerupere. Deocamdată, însă, acest lucru nu este posibil. Autorităţile locale au pus la dispoziţie un spaţiu destinat funcţionării unui astfel de centru, dar Direcţia de Sănătate Publică Dolj nu a aprobat acest proiect pe motiv că nu ar fi fost îndeplinite toate condiţiile necesare. Pentru moment, de sănătatea locuitorilor din Giubega se îngrijeşte un medic de familie, dar şi stomatolog.
Târg de animale, în fiecare vineri
În fiecare vineri la Giubega este agitaţie mare. Precupeţi de prin toate comunele învecinate vin să-şi vândă produsele în piaţa amenajată în localitate. Butiile cu brânză, legumele ori fructele de sezon, carnea de oaie sfârâind pe grătare şi, bineînţeles, că tot s-a încheiat culesul viilor, mustul dulce păstrează tradiţia târgului de toamnă oltenesc. Nu lipsesc nici negustorii de animale. Autorităţile spun că şi vânzările merg bine în această perioadă, semn că oamenii culeg acum roadele muncii.
Pregătiţi pentru recensământ
Locuitorii din Giubega vor fi, în curând, chestionaţi cu privire la datele despre familie şi locuinţă de către 13 recenzori. Primăria din localitatea a ales deja persoanele care se vor ocupa de această activitate. Săptămâna vitoare, de altfel, va avea loc şi instruirea acestora, care se va face la Băileşti. Cei 13 recenzori vor fi informaţi cum trebuie să procedeze pe parcursul celor 10 zile, în care vor trebui să acopere fiecare gospodărie din localitate.
Tot mai puţini oameni la ajutorul social
Cei din Giubega preferă să muncească pe pământul lor, chiar dacă nu întotdeauna profitul este pe măsura efortului. Dacă în anii precedenţi, la Primărie, erau înregistrate între 50 şi 70 de dosare pentru plata ajutorului social, acum mai primesc acest sprijin doar 38 de persoane. Autorităţile din localitate recunosc că, la acest fapt, contribuie şi noile criterii de acordare care sunt mai restrictive.
Drumul Expres spre Calafat ar fi mană cerească
Una dintre speranţele localnicilor din Giubega se leagă de construirea Drumului Expres spre Calafat. Reprezentanţii Primăriei spun că, dacă s-ar merge pe acest proiect, comuna ar avea numai de câştigat datorită faptului că e poziţionată foarte bine, la jumătatea distanţei dintre Craiova şi oraşul de pe malul Dunării. Locuitorii sunt interesaţi de această investiţie de pe urma căreia ar avea un beneficiu prin vânzarea terenurilor pe care le au în proprietate.
Căminul cultural se reabilitează
Căminul cultural din Giubega este printre investiţiile aflate în derulare în acest moment. Cu bani de la bugetul local, autorităţile au decis să reabiliteze acoperişul imobilului, urmând ca, pe măsură ce se vor găsi mai mulţi bani, să se continue lucrările de renovare. În reparaţii trebuie să intre şi uliţele comunei pe care edilii intenţionează să le pietruiască pentru a le pregăti să facă faţă ploilor şi zăpezii ce va veni.
LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU
