Criza refugiaţiilor nu va băga ţara vecină în UE mai repede
Premierul sârb, Aleksandar Vucic, a declarat săptămâna trecută că ţara sa este dispusă să primească permanent un număr de refugiaţi, fără să-l precizeze, pentru a arăta astfel că este mai europeană decât alţii. O declaraţie asemănătoare a facut-o şi ministrul sârb de interne, Nebojsa Stefanovic în timpul vizitei sale în Macedonia, săptămâna trecută. „Ca ţară ce doreşte să devină membru al UE, este momentul potrivit pentru a arăta că suntem pregătiţi pentru această sarcină’, a anunţat oficialul sârb. El a criticat totodată intenţia Ungariei de a închide complet frontiera ungaro-sârbă pentru imigranţii ilegali, el considerând că o astfel de măsură nu va contribui la oprirea valului de refugiaţi. Despre posibilitatea ca Serbia să intre mai repede în Uniunea Europeană, am discutat cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru al Delegaţiei pentru relaţia cu Serbia, din cadrul Parlamentului European.
Serbia se confruntă şi ea în aceste zile cu un val mare de refugiaţi. Cu toate acestea, deputatul european Marian Jean Marinescu, care a întreprins în ultimul timp o amplă campanie de informare în Serbia, susţine că această problemă nu îi va ajuta foarte mult pe vecinii sârbi să treacă mai uşor de furcile caudine de la Bruxelles, în drumul lor spre UE. „Am văzut şi eu declaraţiile celor de la Belgrad. Sunt în regulă, ei îşi doresc dar nu cred că acest lucru se va întâmpla aşa de simplu. Nu poate să stopeze Serbia exodul. Ce vreau să spun că nu au ce să facă, vorbim de zeci de mii la graniţă, oameni care nu vor să rămână în Serbia, ci doar să treacă prin Serbia. Ungaria va construi acel gard, să vedem ce va reuşi, poate vor bloca accesul, dar temporar, cred eu. Pe sârbi nu-i va ajuta, la ei sunt probleme economice, dar şi probleme cu corupţia, cu libertatea presei, adică de altă natură”, a subliniat vicepreşedintele EPP.
„Economic… sunt mari probleme”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a mai spus că Serbia prin declaraţii arată dorinţă de integrare, dar prin acţiune… nu e acelaşi lucru. În plus, ţara vecină se confruntă cu probleme mari în domeniul drepturilor omului, ale libertăţii presei şi nu în ultimul rând, în respectarea drepturile minorităţilor. Toate aceste aspecte sunt urmărite cu interes la Bruxelles şi Serbia este încurajată de fiecare dată, dar se aşteaptă mai multă implicare. „Sunt foarte multe probleme plecând de la situaţia politică, sunt probleme de partide, de influenţă politică, peste tot în toate domenile. Apoi sistemul judiciar nu este pus la punct absolut deloc. A existat o grevă de luni de zile a avocaţilor şi nici nu se încearcă să se facă ceva. Economic…trebuie să spunem clar – sunt mari problme. Nu s-a hotărat Serbia, deşi declarativ merge către UE, şi păstrează relaţiile strânse cu Rusia. Normal este să ai o relaţie dar nu aşa cum o fac ei. Nu merge asa cum ar trebui să meargă, deşi are şanse mari şi asta doar din motive politice pentru că din punct de vedere economic nici nu cred că îi face Serbiei foarte bine să intre în Uniune. Este opinia mea. Se va confrunta cu probleme foarte mari. Dacă mergeţi către Serbia o să vedeţi viaţa la ţară nu este foarte bună, mediul rural are probleme. Nu cred că face eforturile pe care ar trebui să le facă dacă a pornit pe acest drum. Şi mai sunt şi alte aspecte, cu minorităţie, cum le tratează, cum încearcă să nu le dea drepturile, nici treaba cu acele Consilii Naţionale ale Minorităţilor nu este una foarte, chiar şi cu drepturile omului. Cu presa, sunt foarte mari discuţii, deci sunt lucruri va afecta parcursul Serbiei către UE. Serbia va trebui să-şi dezvolte economia şi să ia măsuri, cu privatizarea cu tot ceea ce trebuie, pentru că atfel nu va rezista economic…”, a susţinut deputatul european.
Parlamentarii sârbi au o atitudine foarte curioasă…
De două ori pe an sunt întâlniri punctuale ale europarlamentarilor care fac parte din Delegaţia Parlamentului European pentru relaţia cu Serbia şi Delegaţia Serbiei care se ocupă cu negocierea integrării în UE. Anul acesta, în primăvară, întâlnirea a avut loc la Belgrad, iar rezoluţia finală nu a fost votată de toţi europarlamnetarii pe motiv că Serbia nu şi-a îndeplinit angajamentele. A fost un semnal care i s-a dat Serbiei şi sunt speranţe ca aceasta să fi luat în serios avertismentul. O analiză mai atentă se va desfăşura luna viitoare, la Strasbourg, unde va avea loc cea de-a două întâlnire dintre deputaţii europeni şi membrii Parlamentului Serbiei. „Din păcate, nu se observă nimic, pentru că membrii Delegaţiei din partea Parlamentului Serbiei au o atitudine foarte curioasă, orice încerci să întroduci ca şi propunere de îmbunătăţire este respinsă acolo. Absolut tot. Nu există niciun fel de critică. În documentul care se încheie la finele acestor întâlniri nu poţi să pui nimic critic, deşi sunt foarte multe de criticat, foarte greu reuşeşti să treci ceva. La ei totul este în regulă”, a consemnat vicepreşedintele EPP.
„La Strasbourg s-ar putea deschide nişte capitole de negociere”
Marinescu îşi aminteşte şi de ultima întâlnire de la Belgrad, când i-a solicitat premierului Serbiei ca acesat să intervină pe lângă şeful delegaţiei şi să facă apel la flexibilitate. Din păcate, dialogul este ceva nou pentru parlamentarii sârbi, ei ştiu că trebuie să refuze tot. „Când am avut ultima întâlnire la Belgrad, în această primăvară, i-am solicita premierului Vucic să explice şefului Delegaţiei Serbiei că trebuie să existe dialog şi că trebuie să existe păreri şi de-o parte şi de alta. Aleksandar Vucic a promis că aşa va face…dar nu s-a întâmplat nimic. Discursul lui Vucic este pozitiv, dar din păcate nu se întâmplă acelaşi lucru. La întâlnire voi încerca să schimbăm ceva, eu am boicotat la ultima întâlnire realizarea documentului final, pentru că nu poţi să ai un document final în care se exprimă numai poziţia Serbiei. De data aceasta o să insist foarte tare. Ori acceptă Serbia să spunem în acel documente lucrurilor pe nume, ori mai bine să nu mai face niciun document, dar acest lucru nu o va avantaja absolut deloc. Este un semnal foarte prost. Pe de altă parte, la Strasbourg s-ar putea deschide nişte capitole de negociere. Vom vedea… Dacă această criză a imigranţilor nu îi va afecta, pentru că Uniunea va avea alte lucruri de făcut, în această perioadă”, a subliniat Marian Jean Marinescu, membru al Delegaţiei PE pentru relaţia cu Serbia.
Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională :
” Prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate fi asigurată şi finanţarea unor măsuri de urgenţă privind sistemul de primire a migranţilor şi solicitanţilor de azil, măsuri care să vină în completarea sprijinului oferit prin Fondul de azil, migraţie şi integrare (AMIF). Aceasta poate presupune construirea sau extinderea centrelor de primire, a adăposturilor pentru imigranţi, dar şi acţiuni ce vizează consolidarea capacităţilor în unităţile de primire. Gestionarea mai eficientă a migraţiei reprezintă o prioritate clară a Comisiei Europene, aşa cum a fost ea prezentată de altfel în obiectivele politice ale președintelui Jean-Claude Juncker. Problemele generate de migraţie ar putea fi abordate în comun de către Comisie, împreună cu statele membre. Acţiunile de cooperare teritorială prin intermediul programelor Interreg şi strategiile macroregionale pot să reprezinte o modalitate de a face faţa provocărilor generate de migraţie şi de traficul de fiinţe umane, iar acest lucru este posibil prin promovarea cooperării instituţionale şi administrative între UE şi ţările din afara UE, de la Marea Mediterană.”
