Potrivit actului normativ adoptat de Guvern la data de 28 iunie a.c., unităţile administrativ-teritoriale vor înscrie în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară imobilele din extravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor. Aceste acţiuni se vor finanţa în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară. În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, în care nu există terenuri în extravilan, acestea pot demara lucrările de înregistrare sistematică a celor din intravilan.
Pentru intabularea terenurilor agricole, unităţile administrativ-teritoriale vor primi finanţare din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), pe bază de contract de finanţare anual. ANCPI va asigura finanţarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru toate cele 3.180 unităţi administrativ-teritoriale din România, plus municipiul Bucureşti, prin utilizarea veniturilor proprii ale agenţiei. În acest an, bugetul alocat este în valoare de 90,7 milioane euro.
Decizia luată de Guvern este definitorie pentru accesarea de către fermieri a fondurilor alocate României în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune, şi la implementarea schemelor de plăţi în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, care se aplică în perioada 2015 – 2020, prin intabularea terenurilor agricole din sectoarele cadastrale din extravilanul localităţilor.
Terenurile sunt tatonate de ceva timp
Lupta autorităţilor române pentru a cadastra terenurile extravilane a început cu puţin timp în urmă. Prin HG nr. 294/2015 publicată în MO nr. 309/6 mai 2015 s-a oficializat Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023. Înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a fost susţinută prin Acordul preventiv pentru facilitarea de împrumut dintre UE, în calitate de împrumutător şi România, în calitate de împrumutat şi Banca Naţională a României, în valoare de 2 miliare de de euro, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013, la Luxemburg la 19 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013.
A urmat, la 19 noiembrie 2015, Acordul preventiv pentru facilitatea de împrumut între UE, în calitate de Împrumutător şi România, în calitate de Împrumutat şi Banca Naţională a României. Acest document prevede că, la data de 4 iulie 2013, România a solicitat asistenţă financiară în baza Regulamentului CE nr. 332/2002. Consiliul, prin Decizia de implementare 2013/531/UE a hotărât să ofere României un împrumut cu valoare maximă de 2 miliarde de euro cu o scadenţă medie de 8 ani. Mai nou, de la ministrul Agriculturii vin declaraţii, potrivit cărora, fără cadastrul general al terenurilor agricole, Uniunea Europeană nu va mai acorda subvenţiile anuale fermierilor.
O singură experienţă în Dolj, tot inutilă
La începutul anului 2015, ANCPI a demarat procedura de achiziţie – Servicii de Înregistrare sistematica a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară – care are ca obiect 147 UAT-uri din zone rurale ale României, ce au fost împărţite în 10 loturi. În luna octombrie 2015 au fost atribuite primele 4 loturi şi au fost încheiate acorduri cadru pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în primele 63 de UAT-uri rurale. În Dolj, primele comune care vor beneficia de cadastru gratuit sunt Pieleşti, Goicea, Coţofenii din Dos şi Brădeşti.
Antecedente au mai fost. Este cazul proiectului de înregistrare sistematică numit CESAR, cu finanţare externă (BIRD), deci bani cu dobândă. Pentru Dolj, au fost alese comunele Mischii şi Drănic. Din nefericire şi acest proiect a murit în faşă, mai bine zis nu s-a concretizat. Concret, cei îndreptăţiţi să fie proprietarii terenurilor nu şi-au reglementat juridic situaţia proprietăţilor, prin solicitarea şi dobândirea certificatelor de moştenitor şi definitivarea succesiunilor. Abia, în luna octombrie 2015, ANCPI a reluat finanţarea necesară finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică în unităţile administrative-teritoriale (UAT) incluse în proiectul CESAR, respective în cele 44 de UAT-uri.
Numai o voinţă politică certă poate preveni un dezastru
La întrebarea cât durează lucrările într-o localitate, tot ANCPI vine cu răspunsul: “Având în vedere experienţa ANCPI în derularea Proiectului CESAR (Proiect privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii), în cadrul căruia s-au desfăşurat şi finalizat lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, perioada de implementare, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care lucrările de înregistrare sistematică au fost finalizate, a fost de 12 – 18 luni, perioada fiind determinată de mărimea unităţii administrativ-teritoriale şi de modul cum au fost aplicate legile proprietăţii. Menţionăm că în această perioadă este inclusă şi perioada de publicare şi soluţionare a cererilor de rectificare/contestaţiilor.”
Actuala conducere a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dolj ne-a precizat că, existenţa unui cadastru general agricol va fi un instrument eficient în activitatea curentă a instituţiei. “Se vor elimina, în mod firesc, situaţiile de suprapuneri şi alte eventuale neconformităţi care pot să apară acum, când nu există un cadastru al extravilanului. Desigur, a face un cadastru general agricol este, în fond, o chestiune de decizie la nivel înalt. Nu este atributul nostru, dar instituţiile responsabile sunt convins că ştiu ce au de făcut mai bine”, ne-a precizat Emil Cristian Călugăru, director executiv al APIA Dolj. Aşa cum era de aşteptat, prioritare sunt terenurile agricole, din mai multe motive. Dintre toate, cel mai stringent este cel legat de acordarea subvenţiilor agricole. În primă fază, cel vizat va fermierul activ. Fermierul activ primeşte subvenţia, numai dacă are terenul intabulat în Cartea Funciară. Obligativitate care va intra în vigoare începând cu anul 2018.
Tranzacţii imobiliare din plin
Potrivit ultimului comunicat al ANCPI, în primele patru luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 296.669 de tranzacţii imobiliare, cu peste 28.000 mai mult faţă de perioada ianuarie-aprilie 2015. În luna aprilie 2016 au fost tranzacţionate 84.768 de imobile în toată ţara, în scădere cu aproape 5.000 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna aprilie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproximativ 16.000. Cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate, în primele patru luni ale anului 2016, în Bucureşti – 28.830, Ilfov – 16.192 şi Timiş – 14.604. Judeţele cu cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt Covasna – 2.881, Gorj – 2.694 şi Bistriţa-Năsăud – 2.482.
În luna aprilie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost încheiate în Bucureşti – 8.453, Ilfov – 4.754 şi Timiş – 4.207. Numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional în primele patru luni din 2016 a fost de 58.758, în creştere cu 7.500 faţă de perioada similară a anului trecut. În perioada ianuarie-aprilie 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 2,1 milioane de operaţiuni de cadastru şi carte funciară, în creştere cu aproximativ 74.000 comparativ cu intervalul ianuarie-aprilie 2015.Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară au fost înregistrate în perioada ianuarie-aprilie 2016 în Bucureşti, Timiş şi Ilfov. Cele mai puţine operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară au fost înregistrate în acelaşi interval în Gorj, Mehedinţi şi Sălaj.
